Așa cum am încercat să expunem până acum în campania noastră, limba română are un impact puternic în toate domeniile de activitate. Astăzi avem în vedere un amalgam de domenii, deoarece invitata de astăzi pare să fi descoperit rețeta zilei de 48 de ore :). Discutăm, în cele ce urmează, cu Oana Jindiceanu, mamă pentru 3 copii (în scurt timp de 4), blogger implicat în munca sa, manager al proiectului Librăria din Titan, dar și actriță ce promovează cu tot sufletul filmul românesc și teatrul. Pe Oana o puteți vedea în perioada imediat următoare în filmul Scurtcircuit, o poveste bazată pe fapte reale, pe care vă invităm și noi să o urmăriți.

           Oana îți mulțumim pentru susținerea acordată și pentru faptul că ai fost de acord să răspunzi întrebărilor noastre. Spune-mi, te rog, cum se împacă timpul tău cu atât de multe domenii de activitate?

Nu am reușit încă să ajung la un armistițiu cu timpul. Suntem mereu în competiție. Dar, atunci când nu-i mai dau atenție, își vede de treaba lui. În concluzie nu am o rețetă și nici un program stabil. Jonglez printre ore, zile, săptămâni. Adesea pierd noțiunea timpului… Nu mai știu dacă am vorbit cu ai mei acum două zile sau acum două săptămâni.

Credit foto: Andrei Jindiceanu si Diana Damalan

           Ești mamă de 3 copii, în curând de 4. Prin prisma acestui fapt, bănuiesc că ai avut provocări cu copiii, din punct de vedere lingvistic (ne referim strict la învățare). Cât de mult contează limba română învățată în interiorul familiei?

Contează foarte mult. Copiii învață prin imitare, așadar limba vorbită corect este esențială. E mult mai ușor să previi decât să tratezi.

           Dincolo de teatru și film, ai un proiect de care te ocupi, cu nume sugestiv “Librăria din Titan”. Te rog să ne spui de unde a pornit această idee.

Eu sunt îndrăgostită iremediabil de cărți. Primele mele amintiri sunt cu bunicul care îmi citea. În adolescență obișnuiam să cutreier anticariatele pentru a găsi diferite ediții ale operelor preferate, pe care le colecționam. Copiii mei moștenesc dragostea pentru cărți. Cititul este una din activitățile noastre preferate.

Acum ceva timp am descoperit cărțile editurii Usborne, din Marea Britanie. A fost dragoste la prima răsfoire. Calitatea tiparului și a informațiilor conținute, designul, m-au făcut să mi le doresc pentru copiii mei (dar și pentru mine 😀 ). Doar că portofoliul editurii este foarte generos, iar mie mi-a fost foarte greu să aleg. Entuziasmul meu a fost molipsitor și așa a apărut Librăria din Titan. La început am crezut că va fi doar un hobby, dar încet-încet s-a transformat într-o mică afacere locală. Am decis să mă adresez cititorilor din cartierul în care locuiesc, pentru că momentan nu mă pot deplasa foarte mult. După ce se va naște Irina, mi-am propus să ies mai mult în lume și să susțin evenimente pentru copii legate de cărți, lectură și învățarea limbilor străine.

În librăria mea virtuală ofer consiliere în alegerea cărților potrivite și oportunitatea de a face parte dintr-o echipă de mame care răspândește în jur dragostea de carte.

           Cât de mult te pot schimba cărțile pe care le citești? Pot forma caractere? Te pot ajuta să deprinzi noi termeni, noi cunoștințe?

Absolut. Sunt cărți care m-au marcat iremediabil . Îndrăznesc să spun că anumite cărți chiar mi-au schimbat viața. Cărțile sunt indispensabile în educație, la orice vârstă. Învățarea și dezvoltarea personală nu încetează niciodată.

Afiș film- Scurtcircuit

           Revenind la teatru și film, “Scurtcircuit” este numele ultimului film în care apari, alături de alți actori celebri. Cât este de importantă limba română (cunoaștere, utilizare) pentru un actor?

Mă bucur mult că ai menționat Scurtcircuit, vă invit cu această ocazie să-l vedeți (neapărat). E deja în cinematografe !

Limba română este instrumentul de lucru al actorului. Chiar dacă de cele mai multe ori, actorul învață un text scris de altcineva, cunoașterea limbii române și folosirea ei în mod corect, iți oferă o mare libertate de creație (a personajelor). De exemplu, chiar în film sunt două personaje despre care înțelegi multe după felul în care folosesc limba română.

            În viața de zi cu zi, ți se întâmplă să greșești? Cum remediezi acest lucru?

Bineînțeles! Greșesc din grabă, din neatenție, mi-am format anumite automatisme, dar şi din neștiință. Recunosc, sunt lucruri pe care nu le știu sau pe care nu mi le mai amintesc. Dar verific. Verific și corectez.

           Ești foarte implicată în activități mai ales în mediul online. Cum vezi evoluția limbii române, atât în mediul virtual, cât și offline? Consideri că este loc de mai bine?

Întotdeauna este loc de mai bine. Din păcate, am impresia că mediul online afectează capacitatea și posibilitatea de exprimare. Scriem repede, fără diacritice, în romgleză, încercăm să fim simpatici, să adunăm multe reacții la postările noastre… omitem semnele de punctuație…

Nici nu vreau să menționez aici scrierea cuvintelor românești cu k, tz, sh, y și așa mai departe…

Credit foto: Andrei Jindiceanu si Diana Damalan

Ai și un blog de care te ocupi frecvent. Este limba română un liant pentru aceste activități? Este important să scrii corect pe blog?

Mie îmi place foarte mult să mă joc cu cuvintele. Prima mea dragoste a fost scrisul, iar acum este activitatea care mă relaxează cel mai tare.

În opinia mea, este foarte important să scrii corect. În opinia altora, e mai importantă ideea pe care o exprimi.

Eu cred că nu poți avea credibilitate în fața cititorului, atâta vreme cât articolele tale sunt pline de greșeli gramaticale sau de exprimări ciudate. Și oricât de originală și atractivă ar fi ideea articolului, o exprimare defectuoasă va face ca acea idee să nu ajungă la cititor.

           Consideri că felul în care scrie sau vorbește o persoană influențează cumva modul în care este percepută?

Categoric. Acest lucru poate face diferența la un interviu de angajare, de exemplu.

Dar, uneori, judecând oamenii din prisma exprimării e foarte posibil să ne înșelăm.

           Merită corectate greșelile de scriere sau vorbire? Care este cea mai simplă modalitate de a (ne) corecta, fără a ne simți lezați, jigniți sau prea mândri? (părere personală)

Sigur că da, numai așa putem învăța. Din păcate nu am găsit încă modalitatea potrivită. Uneori diplomația și modestia îmi lipsesc cu desăvârșire…

           Îți mulțumesc, Oana, și te rog să adresezi un mesaj/ îndemn cititorilor noștri.

Să readucem poezia în viețile nostre!

Am scris astăzi un nou capitol al campaniei, încercând să scoatem în evidență frumusețea și importanța limbii române în domenii cu adevărat minunate: teatru, film, dar și în viața personală. Capitolul pregătit pentru mâine are un invitat pe cât de glumeț în viața de zi cu zi, pe atât de serios atunci când vine vorba despre limba română. Vă așteptăm așadar, însă până atunci, dacă acest material v-a fost util, nu ezitați să îl distribuiți!

Share This: