A trecut ceva vreme de când am auzit despre Liga vorbitorilor în public. A fost un proiect care mi-a atras atenția, făcându-mi o promisiune personală să încerc să mă încriu și eu (deh, cine mă cunoaște știe cât de vorbăreață sunt). Pentru că am îndrăgit ideea și pentru că e nevoie de oameni care să susțină în mod activ limba română, l-am invitat astăzi pe Dragoș Stoian, fondatorul acestei comunități și a altor proiecte minunate, să ne răspundă la câteva întrebări, cu privire la subiectul campaniei noastre.          

Sursa foto: Dragoș Stoian

           Bună Dragoș, îți mulțumim pentru că ai acceptat invitația noastră! Liga vorbitorilor în public este un proiect, un grup de susținere care dă aripi unui numar mare de participanți. Ne poți spune, te rugăm, cât este de importantă limba română într-un astfel de proiect?

Bună Ramona, îți mulțumesc și eu și te felicit pentru inițiativă.
Liga vorbitorilor în public este un proiect care își dorește (pe lângă scopurile principale – îmbunătățirea abilităților de comunicare și dezvoltarea personală a participanților) să crească imaginea României, dar nu în afara granițelor, ci în ochii noștri – ai românilor.
Așa că folosirea corectă a limbii române este foarte importantă pentru noi. Încurajăm foarte mult exprimarea clară, simplă, pentru a transmite cât mai eficient mesajele într-o prezentare. De asemenea, dorim să eliminăm folosirea limbii de lemn și denaturarea limbii române prin englezisme sau cuvinte pocite împrumutate din ”jargonul de internet”.

           A vorbi în public implică depășirea unor bariere ce implică teama. Credeți că a nu stăpâni suficient de bine limba română este un factor care poate bloca dezvoltarea unui individ în a-și exprima în mod public părerile? Se pune într-un astfel de proiect accentul și pe a vorbi corect, nu doar pe a vorbi în public?

A nu stăpâni suficient de bine limba română poate fi o barieră. Gândește-te cât de dificil este să ții un discurs într-o limbă străină – chiar dacă o stăpânești foarte bine, nu este limba ta maternă. În situațiile unui discurs plin de emoție e foarte posibil să nu îți vină în minte anumite cuvinte.
Însă îți voi spune ceva ce te va surprinde: am cunoscut oameni care vorbeau impecabil limba română într-o discuție relaxată, dar dacă aveau trac atunci când ieșeau în fața unui public, făceau greșeli de neconceput – totul din cauza emoțiilor!
Teama aceasta socială (de respingere publică, de critică) funcționează foarte ciudat: când pui prea multă presiune să ”prestezi” în fața unei audiențe, creierul are tendința de a se bloca. De exemplu, o persoană mi-a spus o dată că a fost invitată să vorbească în public pe neașteptate și a uitat pe moment cum o cheamă; a trebuit să stea câteva secunde să-și spună numele.
Așa că într-un astfel de proiect se poate pune accentul și pe vorbirea corectă, abia după ce am învățat să gestionăm primele emoții.

Sursa foto: Dragoș Stoian

           Te ocupi și de domeniul dezvoltării personale. Ne poți spune dacă dezvoltarea abilităților de scriere și vorbire corectă în limba română pot contribui la dezvoltarea personală a ficăruia dintre noi?

Eu cred că dezvoltarea abilități de scriere și de vorbire în limba țării în care te-ai născut îți întărește caracterul și te face mai mândru de originea ta.
Din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare a României, după corupția despre care știm cu toții, este respingerea propriei origini – faptul că tot mai mulți români se lamentează ”așa suntem noi, este o problemă cu românii, doar la noi se poate întâmpla etc”. Dacă te uiți în istoria noastră, lucrurile stau diferit, dar când treci prin probleme, există tentația să identifici în mod incorect valoarea țării și a indivizilor cu cea a conducătorilor.
Atunci când te accepți așa cum ești, când accepți lucrurile pe care nu le poți schimba (aspect fizic, familia din care ai provenit, țara în care te-ai născut etc.), te dezvolți mai mult decât îți poți imagina.

           Știu că te ocupi și de un blog, care este în strânsă legătură cu proiectul Liga vorbitorilor în public. Cât este de important să scrii corect pe blog?

Am două bloguri: unul de public speaking legat de comunitatea Liga vorbitorilor în public și altul de dezvoltare personală – comunitatea online Obiceiurile Măiestriei.
Scrisul corect pe blog e de o importanță vitală, deoarece, spre deosebire de un discurs la care poate că aveai emoții, pe blog ai timp să revizuiești și să corectezi acel text.
De fapt, orice blog care aduce informații valoroase și folosește corect limba română este o mărturie că mai există oameni care își dau silința să respecte limba noastră – acele articole vor rămâne acolo să fie citite și vor reprezenta un model pentru copii și tineri.

           Cât de mult contează să citești, atunci când vorbim despre dezvoltare personală și public speaking?

Nu concep dezvoltarea personală sau profesională fără cititul zilnic. Iar dacă mai și prezinți în fața publicului, dacă nu citești des, nu vei poseda un vocabular bogat și nu vei avea prea multe lucruri despre care să vorbești.
Cititul frecvent îți oferă o nouă perspectivă asupra lumii, te ajută să fii mai creativ, să găsești noi soluții și să te exprimi mai bine.
De fapt, recomand să citești în fiecare zi minim 30 de minute, pentru a-ți păstra creierul bine antrenat.

           Pe lângă a fi trainer, speaker și blogger, ești de asemenea și părinte. Cât de mult contează limba română în interiorul unei familii (românești)? Cât este de importantă pentru copiii acelei familii?

Limba română în familie este extrem de importantă, mai ales pentru copiii care sunt bombardați de englezisme, limbaj de chat, valori artificiale nocive. Fetița mea nu a început încă să vorbească, dar suntem atenți să folosim corect limba română și să nu diminutivăm fiecare cuvânt cum fac unii părinți (cum e tendința normală când comunici cu copii mici), pentru ca ea să învețe mai întâi forma de bază a acelui cuvânt.
Din familie începe educația și cred că noi ca părinți avem rolul cel mai important să îi formăm pe copiii noștri în cei șapte ani nu doar prin ceea ce îi învățăm, ci mai ales prin ceea ce facem și cum vorbim în viața noastră zi de zi.

Sursa foto: Dragoș Stoian

           Lumea modernă se axează foarte mult pe expunerea ideilor în public. Te rog să ne spui dacă, în accepțiunea ta, există o discrepanță între promovarea acestui aspect și nivelul de pregătire pe care il oferă școala actuală.

Lumea se schimbă constant și nu putem să o oprim – în ziua de azi oricine poate urca pe internet filme în care se poate exprima în mod liber, iar unii copii sau adolescenți au devenit un fel de celebrități locale sau chiar internaționale prin filmări făcute în joacă de acasă.
Poate fi un lucru foarte bun (ajută ca tinerii să se exprime și să se dezvolte, să transmită informații pozitive), dar poate fi în același timp și nociv, în sensul în care unele persoane promovează limba română stâlcită, non-valori, egoism, hedonism etc.
Viziunea mea este să luptăm împotriva acestora cu aceleași arme, folosite în mod constructiv: să creăm conținut de calitate (cum ar fi aceste interviuri) care apelează la tineri, filme pe youtube sau facebook cu informații care să propage valori sănătoase etc.
Îți dau un exemplu foarte grăitor și pentru acesta fac o paralelă: la fel ca și limba română care este uneori afectată în mod negativ de mediul online, credința românilor – creștinismul ortodox – este adesea ridiculizată și atacată de diverse persoane. La prima vedere ai spune că nu prea are cine să apere Biserica în mediul online, dar există oameni extraordinari ca Părintele Constantin Necula și Părintele Calistrat Chifan, care sunt niște oratori desăvârșiți. Dânșii au foarte multe filme devenite virale pe Youtube și Facebook în care vorbesc despre ortodoxie și despre provocările tinerilor atât cu umor cât și cu erudiție, fiind așa de charismatici încât mulți oameni care erau împotriva credinței (sau doar indiferenți) devin captivați de vorbele lor și își deschid astfel mintea și inima, pentru că acești părinți știu să comunice pe limba tinerilor.
Cât despre școală, ea se axează totuși pe noțiunile de vorbire, dar sistemul este depășit și are nevoie de un mod de predare mai proaspăt, mai interactiv și mai distractiv pentru a ajuta copiii să învețe cu mai mare placere.

            Cine crezi că este vinovat de ignorarea continuă a limbii române?

Nu cred ca are sens să căutăm vinovați, ci responsabili. NOI suntem responsabili în primul rând, pentru că putem fi modele mai bune pentru ceilalți. Fiecare dintre noi poate contribui la dezvoltarea limbii române și chiar a României, prin exemplul personal. De fapt, dacă stăm să ne gândim bine, limba nu este atât de mult ignorată – uite că există initiativa ta care aduce în prim plan aceasta problemă într-un mod pozitiv, deci mai sunt și oameni care fac ceva în privința asta.

           Dragoș, ție ti se întâmplă să greșești în ceea ce privește scrierea și vorbirea? Cum corectezi acest lucru? Ne poți da un exemplu de astfel de situație?

Bineînțeles! Greșesc și eu ca orice om și sunt mereu deschis să primesc feedback, pentru că uneori pur și simplu nu îți dai seama. Pot să dau un exemplu de la ultimul meu curs de vorbit în public: un participant mi-a spus că ar fi mai bine să spun ”Acea persoană e bună ca vorbitor”, în loc de ”ca și vorbitor” (cum spusesem eu).

           Te rugăm să adresezi un mesaj sau un îndemn cititorilor noștri.

Dezvoltați-vă continuu, viața este o creștere fără oprire! Dar faceți acest lucru fără a fi perfecționiști, acest lucru ne blochează de cele mai multe ori. Atunci când greșiți (fie că vorbiți, fie că scrieți), recunoașteți, corectați și treceți mai departe. Nu vă temeți de greșeli, ele sunt cele din care putem învăța cel mai mult, dacă știm cum să le folosim.

Îți mulțumim Dragoș pentru participare și îți urăm succes în orice proiect îți propui!

Capitolul de astăzi ne atrage din nou atenția asupra folosirii corecte a limbii române, atât în scris, cât și vorbit. Ne apropiem cu pași repezi de finalul campaniei, însă mai avem materiale pregătite pentru voi. Vă invităm să fiți alături de noi, pentru a vedea și alte domenii și proiecte în care limba română are o importanță de necontestat.

Share This: