Cap. 16- Limba română, o frumusețe aparte, în școli, licee, facultate!

Pe Alexandu Rudișteanu îl cunosc personal de ceva vreme și vă pot spune că este un tânăr ce poate constitui oricând un exemplu pozitiv. În ciuda faptului că este foarte tânăr, Alexandru este pastor asistent în cadrul Victory Family Centre Bucharest – Biserica Victoria, este un voluntar dedicat și un prieten de nădejde. În ciuda faptului că este totuși un tânăr ocupat având în vedere locul său de muncă (ca majoritatea dintre noi dealtfel) și cu toate că programul său este destul de plin, deoarece în cateva luni Alexandru se va căsători, el a fost una dintre persoanele la care am văzut dorința clară de a aduce un plus de valoare prin părerea sa vis-a-vis de importanța limbii române, fiind implicat și ancorat în discuție, dornic de a determina o schimbare!

Bună Alexandru, îți mulțumesc pentru că ai acceptat invitația noastră. Te rog să ne vorbești puțin despre activitatea ta.

Vă mulțumesc mai înainte de orice pentru oportunitatea de a participa la acest interviu. În prezent, ocup o funcție tehnică în cadrul firmei Microsoft, lucrând în principal cu clienții din Europa și Asia, pe partea de aplicații software.

Chiar dacă la prima vedere fișa postului nu pare să implice multe lucruri legate de limba română și normele gramaticii, în realitate, zilnic comunicăm cu clienții pe e-mail, iar informațiile oferite trebuie să fie corect redactate, explicate pe înțelesul tuturor, folosind termeni adecvați.

Clienții din Occident sunt foarte atenți la aceste aspecte, legate de comunicare scrisă (pe chat sau pe e-mail), iar orice greșeală de exprimare sau neconcordanță denotă lipsă de profesionalism din partea noastră.

Sursa foto: Alexandru Rudisteanu

Știu că ești absolvent al Facultății de Litere. Te rog să ne spui cât de mare este accentul pus de limba română în cadrul studiilor la nivel universitar. Contează la acest nivel folosirea corectă a limbii române?

Da, într-adevăr, am absolvit Facultatea de Litere, promoția anului 2014.

Fiind o facultate cu profil uman, accentul este pus cu precădere asupra folosirii corecte a limbii române. În acest sens, pot să mărturisesc că programa facultății urmărește înțelegerea limbii române, la toate nivelele: fonetic, semantic, lexicologic. Am participat la cursuri legate de originea și dezvoltarea limbii române (cum s-a ajuns, de exemplu, de la cuvântul latinesc caballus la forma de azi, și anume cal), cursuri de structură a limbii, de sintaxă etc. Dacă până la facultate înțelegerea limbii române era destul de lacunară, iar majoritatea dintre noi studiem operele canonice ale literaturii române și doar în clasele 5-8 mai mult gramatică, la facultate am dezvoltat aceste cunoștințele minimale, pe baza analizei limbii române, sub toate aspectele ei.

Știu că ești o persoană pentru care limba română este foarte importantă. Te rog să ne spui dacă afinitatea pentru limba română a fost prezentă încă din copilărie, sau dacă a apărut mai târziu, în timp.

Din păcate, nu am fost un cititor împătimit. Cel puțin, nu până la 14 ani. Îmi aduc aminte în schimb cu plăcere de perioada vârstei de 5-6 ani, când tata, după ce îmi citise de câteva ori poveștile copilăriei, cum ar fi „Capra cu trei iezi” sau „Punguța cu doi bani”, nu m-a ghidat să devin doar un ascultător pasiv, ci m-a împins de la spate să citesc, măcar câteva litere și rânduri să dibuiesc.

Ulterior, pasiunea pentru citit a venit la finalul clasei a 8-a. Până atunci era ceva mecanic, forțat, impus, însă într-o vacanță de iarnă am deschis vitrina bibliotecii. Tată colecționa și citea aproape toate cărțile cumpărate. Și acum îmi amintesc scena cu exactitate: pe al doilea raft, în colțul din stânga, era o carte cu coperta verde, editura Polirom, format mic. Nu am știut nimic despre autor, poveste, titlul cărții, dar am zis să pornesc dintr-un loc. Era vorba despre „Madame Bovary” de Gustave Flaubert. Ulterior, după 2-3 române citite, în următorii doi ani de liceu, citeam aproape în fiecare zi și nu exista săptămână fără minim două romane lecturate. Am început cu clasicii literaturii franceze, Victor Hugo, Flaubert, Stendhal… apoi am mers spre literatură engleză, dar mult timp m-au ținut „captiv” romanele lui Dostoievski. „Crimă și pedeapsă” cred că are patru lecturi la activ. Și chiar și acum, aș redeschide romanul cu plăcere.

După autorii Bibliei, Dostoievski este cel mai mare autor, pentru gusturile mele.

Sursa foto: Alexandru Rudisteanu

Limba română în școala generală și în liceu- se pune accent pe acest lucru în această perioadă a studiilor? Vezi vreo diferență între sistemul educațional în care ai studiat tu și cel actual? 

O diferență cred că există, din păcate nu în direcția bună, în sensul în care materia de examene s-a simplificat foarte mult. Eseul de la bacalaureat care anul trecut trebuia să fie de 600 cuvinte (aproximativ 3 pagini), acum s-a redus la 400 cuvinte (2 pagini). De asemenea, nu se mai pune accent atât de mult pe creativitate, pe imaginație la intrerpretarea unui text literar, la prima vedere. Acum 5-6 ani, subiectul I la bacalaureat includea o serie de exerciții care stimulau capacitatea elevului de analiză, interpretare, imaginație. Începând cu anul acesta au apărut în programă și se promovează tot mai des textele non-literare, care suscită mai mult un proces rațional, de selectare a informației din text. Cred că lucrurile merg spre simplificare, reducție, bazat pe faptul că generațiile actuale nu mai dezvoltă lectura ca activitate de relaxare sau hobby.

Facultatea de Litere este una destul de vânată de majoritatea adolescenților. Te rog să ne spui dacă procesul de selecție la o astfel de facultate are în vedere și utilizarea corectă a limbii române la nivel scris-vorbit.

Mă bucură această întrebare și îmi manifest bucuria față de faptul că Facultatea de Litere este una dintre puținele facultăți de stat din Capitală care păstrează un examen al selecției. Examenul constă într-o compunere liberă și de asemenea un test de gramatică, sigur la un nivel mai avansat decât cel din generală. Pentru a putea absolvi la această facultate, e nevoie de o pregătire temeinică și serioasă, separată de pregătirea pentru examenul de bacalaureat.

Lucrând în diverse companii, ai avut ocazia să interacționezi cu destul de multe persoane. Cât de mult contează limba română la locul de muncă? Este condiționată cunoașterea limbii române de postul ocupat? 

Cu siguranță este foarte importantă și de-a lungul celor patru ani de serviciu a fost nevoie de utilizarea corectă a limbii române. Am lucrat în call center, ceea ce presupunea o comunicare corectă a informației la telefon. Cu siguranță, exprimarea greșită, ambiguă, neclară este imediat taxată de clienți, care au anumite pretenții legate de standardul serviciilor pe care ei le plătesc.

De asemenea, așa cum am menționat anterior, în prezent, la actualul loc de muncă e nevoie de o comunicare clară, pentru ca utilizatorii să înțeleagă cerințele noastre și de asemenea să răspund conform nivelului lor de așteptare.

Cât de mult contează pentru tinerii de astăzi să citească? Ne poți da un exemplu, de o ultimă carte citită?

Aceasta este o întrebare tare dureroasă. Observ din ce în ce mai puțin interes pentru carte.

Se citește rar, puțin, și atunci când se citește, din păcate e lectură de proastă calitate, gen „Umbrele lui Grey”, „Maze Runner” etc.

Copiii au schimbat pasiunea pentru citit, cu Play-Station, tableta, smartphone. Bibliotecile sunt tot mai goale, fiindcă astăzi se caută ceva comod, rapid, confortabil, care să aducă plăcere și relaxare. Lectura de multe ori este înțeleasă ca un proces anevoios, fără scop, mai ales că astăzi internetul este plin de rezumate, compuneri, comentarii, iar pentru unii „interesați”  se poate urmări și ecranizarea filmului, în cele mai multe cazuri.

Care este părerea în ceea ce privește de mediul virtual? Are el o influență nefastă asupra felului în care scriem sau vorbim? Cum crezi că putem face o schimbare în bine?

O părere deloc pozitivă, dat fiind faptul că totul pe internet s-a transformat în abrevieri și emoticoane. Trăim într-o lume alertă, a vitezei, și nevoia de comunicare rapidă răpește din frumusețea exprimării și din utilizarea corectă a limbii române. Semnele de punctuație au devenit opționale în mediul virtual, de multe ori nimeni nu le mai folosește. Teamă îmi e că în viitor vom ajunge doar așa să scriem și dicționarele vor fi aruncate la gunoi.

Schimbarea cred că vine de la fiecare în parte, cât de mult ne respectăm pe noi înșine prin ceea ce facem și cât de mult respect acordăm interlocutorului nostru. De asemenea, consider că evaluările de la serviciu ar trebui să țină cont și de acest aspect, al felului în care noi ne raportăm la clienți, la nivel de comunicare verbală sau scrisă.

Alexandru, ție ți se întâmplă să greșești în scriere- vorbire în limba română? Dacă da, cum remediezi această situație?

Da, s-a întâmplat, mi se întâmplă uneori și astăzi să mai scot câte o „perla”. Din păcate, volumul de muncă, stresul, sarcinile multiple scad puterea de concentrare și mi se întâmplă câteodată să fac cate o greșeală în vorbire-scriere. Atunci când sesisez acest lucru, îmi cer scuze față de interlocutor și repet ideea corect, clar. Dacă e vorba despre mesajul scris, recompun acel mail, asumând greșeala comisă.

Greșeli putem face oricare, important e să sesizăm și să ne îmbunătățim capacitatea de comunicare și de exprimare a ideilor, atât oral, cât și în scris. Să compunem, să recitim înainte de a trimite informația mai departe, să fim interesați de noile schimbări ale limbii române, să fim receptivi la nevoia și răspunsul clientului, etc.

În final, te rog să transmiți un mesaj sau un îndemn cititorilor noștri!

Nu renunțați la carte, este o comoară pentru suflet, și chiar dacă pare foarte puțin ofertantă la prima vedere, beneficiile pentru viața noastră sunt sigure. Pasiunea pentru cărți nu înseamnă doar un număr de file, ci expunerea unor lumi imaginare, dezvoltarea propriei gândiri, cu idei personale, cât și un bagaj de cultură generală și proces de creativitate. Fără imaginație, fără rațiune proprie, fără un minim de înțelegere și capacitate de comunicare, nu vom putea reuși niciodată în viață, indiferent de ceea ce ne propunem.

Îți mulțumesc, Alexandru și îți urez succes în proiectele viitoare!

Alexandru a scris astăzi capitolul cu numărul 16, unul plin de învățăminte și idei minunate, numai bune de pus în practică. Vă așteptăm și mâine cu un nou material, la fel de interesant și la fel de informativ ca și cele de până acum.

Share This:

Cap.14- Limba română, un ajutor real, chiar și în segmentul comercial!

Limba română în segmentul comercial își are un rol de o importanță fantastică. Când cumpărăm un produs, este necesar ca acesta să aibă disponibile informațiile în limba română, astfel încât gradul de înțelegere să fie maxim. În același timp, o fișă tehnică tradusă în mod corect, ne poate asigura de o utilizare corectă a produselor. Nu în ultimul rând, o educație și o formare corectă a angajaților care se ocupă de consultanța acordată clienților, reprezintă aspecte mai mult decât necesare în domeniul comercial. Astăzi am invitat-o pe doamna Ileana Solacolu, manager resurse umane în cadrul companiei Solmat România, să ne răspundă la câteva întrebări cu privire la importanța limbii române în relația antreprenor- angajat- consumator. 

          Vă mulțumim pentru faptul că ați acceptat invitația noastră de a răspunde întrebărilor noastre, cu privire la importanța limbii române. Pentru început, vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre compania dumneavoastră.

SOLMAT, în cei peste 12 ani de activitate s-a specializat în comercializarea de produse și sisteme de hidroizolare, tehnică de injecție și vopsire, materiale, utilaje și accesorii pentru construcții de înaltă calitate. 

Cu echipa noastră suntem activi în toată țară, și nu numai, în domeniul echipamentelor de vopsire, produselor tehnice pentru injectare și renovare și a unui portofoliu vast de accesorii, piese de schimb și soluții speciale.

Sistemele noastre de impermeabilizare protejează și conservă clădiri și structuri din întreaga lume. Chiar dacă este vorba de restaurarea clădirilor istorice, impermeabilizarea clădirilor noi, restaurarea zidăriei, hidroizolarea subsolurilor umede, acoperișurilor sau fațadelor: în gama noastră completă de produse, avem soluția optimă. 

          Intrați în contact zilnic cu destul de multe persoane, atât în mediul online, cât și offline. Cât de importantă este pentru dumneavoastră recrutarea angajaților bazându-vă pe nivelul de cunoștințe de limba română?

Angajații trebuie să dovedească priceperi și deprinderi de exprimare corectă nu numai în scris, ci și oral, iar pentru această e nevoie cu atât mai mult de spontaneitate, creativitate, imaginație pe care nu le poți avea fără o bază solidă de cunoștințe de limba acumulate în decursul timpului prin studiu, educație, lectură. Trebuie să aibă deprinderea de a folosi limba pentru a transmite corect cunoștințele dobândite cu ocazia participării la nenumăratele traininguri în țară și străinătate organizate împreună cu partenerii noștri germani și a-și exprima prin propriile lor idei experiența tehnică. Cunoașterea limbii române are menirea să facă vorbirea angajaților precisă, nuanțată, clară. Pentru aceasta ei trebuie să aibă deprinderea să aleagă cuvintele și expresiile cele mai potrivite. Alegerea cuvintelor trebuie dublată de efortul încadrării contextuale cele mai potrivite, în funcție de nivelul la care se face comunicarea. Să-și poată adapta discursul în funcție de interlocutori: arhitecți, ingineri constructori, diriginți de șantier, meseriași sau clienți finali.

          Procesul de vânzare-cumpărare presupune o serie amplă de discuții. Email-ul de prezentare, convorbirile telefonice și discuția față în față, toate acestea au la bază un anumit nivel de interacțiune. Cât de importantă devine limba română?

Produsele și sistemele noastre ies în evidență datorită aplicării extrem de prietenoase și ușoare. Cu toate acestea, soluțiile tehnice cer explicații tehnice și de aceea noi susținem aplicarea adecvată prin pregătire specializată și consultare tehnică. Rețeaua noastră de distribuție este bazată pe un sistem universal format din consultanți tehnici experimentați ce reprezintă contactul inițial cu clientul pentru întrebari tehnice și asistență tehnică – în cazul în care se solicită în șantier.

Astfel, de la contactul inițial pe care colegii noștri îl au cu clientul, indiferent prin ce mijloace are loc acesta: telefonic, e-mail, whatsApp, personal, este esențială folosirea corectă a limbii române. Modul în care se exprimă verbal sau în scris, în care folosesc cunoștințele acumulate în decursul anilor de formare educațională fac posibilă o expunere clară și exactă a termenilor tehnici specifici precum și depășirea barierei pe care o poate constitui în fața unor interlocutori folosirea unui limbaj mult prea specializat.

Sursa foto: Solmat.ro

Cât de importantă este limba română în cadrul redactării unei oferte?

Angajații trebuie să aibă deprinderea să-și sistematizeze ideile în chip logic, să-și organizeze exprimarea în funcție de normele gramaticale, să folosească toate resursele de care dispune limba noastră. Să redacteze textele corect respectând regulile de ortografie și punctuație, să folosească sensul corect al cuvintelor, astfel încât ofertele transmise clienților să poată fi parcurse cu ușurință, înțelese cât mai exact, să răspundă cât mai complet întrebărilor clienților.

Cât de important este să răspunzi unei solicitări (scris-vorbit), exprimându-te în mod corect?

Cunoașterea limbii române poate contribui la dezvoltarea gândirii logice, a spiritului de observație, a capacității de analiză, de comparare, de generalizare. Funcția socială a limbii române impune prin calitățile pe care trebuie să le aibă: claritate, precizie, conciziune, expresivitate, corectitudine etc. A vorbi înseamnă să fii înțeles, înseamnă nu numai a comunica gânduri, ci și a produce un efect: a convinge, a impresiona, a determina la acțiune.

          Cât de mult contează limba română în ceea ce privește parteneriatele de afaceri, colaborările, etc.?

În ceea ce privește parteneriatele de afaceri, colaborările, asocierile vor fi cu atât mai serioase, fructuoase și de lungă durata atâta timp cât vor fi relații contractuale care să se întemeieze în baza unor contracte serioase întocmite cu grijă de specialiști care nu trebuie să lase în plan secundar modul în care sunt redactate aceste contracte.

          Am înțeles că dumneavoatră, prin specificul activității, aveți în vedere traducerea etichetelor de produs, dar și a fișelor tehnice. Cât de mult contează ca un astfel de document să fie tradus în mod corect? Poate o traducere scrisă eronat să influențeze în mod negativ utilizarea unui produs? Este important ca aceasta să fie scrisă corect românește?

Consultanții noștri sunt disponibili pentru asistență în orice moment. Distribuția produselor noastre prin intermediul consultanților tehnici asigură că aplicatorii primesc sprijinul de care au nevoie pentru a pune în operă corect și eficient produsele noastre. Traducerea corectă a etichetelor de produs, a fișelor tehnice, a cărților tehnice, a manualelor de utilizare, a broșurilor, pliantelor, a certificatelor de conformitate și calitate și a oricăror documente ce conțin specificații tehnice fac posibil acest lucru. Astfel, ne asigurăm că sunt dobândite în mod corect în cadrul oricărui departament din cadrul firmei: ofertare, tehnic, managementul calității, logistică etc. toate informațiile aferente tuturor gamelor de produse atât pentru o bună funcționare a acestora și a întregii companii cât și pentru comunicarea acestor informații, date tehnice cât mai acurat clienților noștri. Și atunci când produsele noastre ajung la utilizatorul final însoțite de toate aceste documente este extrem de important să fie cât mai corect și explicit redactate, de acest lucru depinzând aplicarea și utilizarea lor cu succes în condiții optime de siguranță.

          Credeți că este necesar să acordăm o mai mare atenție modului în care ne expunem ideile (mai ales în mediul antreprenorial)?

Antreprenorul este un actor principal și un simbol al economiei de piață. Toți antreprenorii de succes în economii de piață dezvoltate prezintă următoarele calități: inovatori, lideri, asumatori de riscuri, independenți, creatori, tenaci, energici, originali, optimiști, orientați spre rezultate, flexibili, dar toate acestea nu pot fi posibile fără să se bazeze pe o educație solidă, fără să se poată exprima corect.

Rolurile și contribuția antreprenorilor se amplifică substanțial, de la an la an, în România capitalistă, ceea ce se reflectă în evoluția antreprenorială actuală, devenind astfel și modele de urmat pentru tinerii aflăți la început de drum.

Este exprimarea în mediul de afaceri diferită decât cea uzuală? Sau ar trebui efectuată o perfecționare continuă care să ne ajute să păstrăm același mod de exprimare (cel corect) atât în public, cât și în particular?

Unul dintre obiectivele fundamentale ale studierii limbii române este însușirea și aplicarea normelor de vorbire și scriere corectă a limbii române, folosirea corectă a vocabularului limbii literare, precum și al celui specific profesiei. Există moduri specifice de adresare, de redactare a corespondenței, de exprimare în mediul de afaceri, dar consider că este imperios necesar să ne exprimăm corect în orice situație ne-am afla, fie că e în scris sau vorbit, oricare ar fi interlocutorul (client, partener de afaceri, prieten, soț, soție, copil).

          Ce mesaj ați dori să le transmiteți cititorilor, în legătură cu limba română?

“Învățați, învățați, învățați!” :), dar esențial este să ne dorim să fim cât mai buni în tot și în toate.

           Vă mulțumim pentru că ați răspuns întrebărilor noastre și vă urăm succes în proiectele viitoare!

Astăzi am discutat în cadrul capitolului cu numărul 14 despre angajator și angajat, despre competențe, despre utilizarea produselor în siguranță, dar și despre cât de importantă este limba română în toate aceste aspecte. Mâine revenim cu un nou capitol, la fel de interesant și cu un domeniu în care, din nou, am putea crede că limba română nu este importantă. Invitata noastră de mâine ne va convinge de contrariul acestei afirmații.

Share This:

Cap. 13- De ce este importantă limba română în mediul antreprenorial?

Capitolul 13 face astăzi referire la mediul de afaceri, la antreprenori și la investițiile pe care aceștia simt că au nevoie să le facă în afacerile lor. Pe lângă cursurile de perfecționare, foarte utile dealtfel, este nevoie să investim și în cunoștințe temeinice de limbă română. Discutăm pe larg despre cât de important este să scriem și să vorbim corect românește în mediul antreprenorial cu Ozana Giușcă, pe care o cunoașteți îndeosebi datorită multitudinii de workshopuri și bootcamp-uri susținute (unele gratuite, altele necesitând o investiție). Un exemplu de Master Class gratis este: Vânzări Accelerate prin Reclama pe Facebook, care are loc în București în data de 13 martie

          Vă mulțumim pentru că ați acceptat invitația noastră de a răspunde întrebărilor noastre. Înainte de orice întrebare, vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre activitatea dumneavoastră și despre proiectele pe care le aveți în desfășurare.

Activitatea mea vizează transferul de putere de la companiile mari, multinaționale, către IMM-uri, pentru că eu am convingerea că IMM-urile sunt cele care schimbă lumea, sunt cele cărora le pasă cu adevărat să îmbunătățească viața clienților lor. În mod special eu construiesc Afaceri Inteligente (în engleză Smart Business), anume acele afaceri care îl ajută cu adevărat pe fondator și proprietar, să-și îndeplinească obiectivele. Vorbim de maximizarea profiturilor și a impactului creat în societate.

Antreprenorii au nevoie de soluțiile noastre pentru că de cele mai multe ori se găsesc ca într-o pădure întunecată, unde sunt preocupați doar de supravieturire, și uită de destinație. Prin ceea ce facem, reducem provocările și luptele antreprenorilor, oferindu-le calea mai ușoară către ce și-au propus.

Cel mai cerut workshop este Smart Business Accelerator™ , workshop strategic de unde participanții pleacă cu claritate asupra afacerii lor, pentru că de fapt lipsa clarității omoară majoritatea firmelor mici. Și evident mai pleacă și cu un plan de acțiune, cu ce să facă și ce să nu facă pentru a-și transformă afacerea în acel vehicul care îi deservește cu adevărat, și să se bucure într-adevăr de ea… și de viață.

Pe de altă parte, am scris o colecție de cărți, Afacere Fără Limite, care conține 101 strategii de a obține profituri inteligente rapid.

Sursa foto: Ozana Giusca

          Căutăm mereu strategii câștigătoare pentru afacerile noastre. Investim în mod constant în cursuri de perfecționare care să ne ajute în găsirea unor strategii câștigătoare pentru afacerile noastre. Considerați că ar fi utilă o investiție în perfecționarea limbii române?

Consider că cei care vor mai mult de la viață, de la carieră, de la afacerea lor, au nevoie să vorbească corect. Acum, ce înțelegem prin investiție în perfecționarea limbii române? Eu nu am avut nevoie de un curs pe această tema, ci pur și simplu am cerut feedback și am acceptat că alții să mă ajute să-mi corectez greșelile. Consider că e foarte ușor de corectat atunci când accepți și vrei să o faci.

          Considerați că este important pentru un antreprenor să se facă înțeles din punct de vedere al lansării unui mesaj corect scris sau vorbit?

Categoric!

Problema majoră însă în România nu este mesajul comunicat corect din punct de vedere al limbii române, ci din punct de vedere a exprimării. Majoritatea antreprenorilor români nu știu să exprime scurt și la obiect, în mesaje concise și de impact ce fac, ce vând, de ce să fie ascultați, de ce oamenii să cumpere de la ei. Și problema și mai mare este că bat câmpii fără să-și dea seama. Nu vreau să dau în nimeni, dar sunt atât de mulți oameni, chiar și printre cei care vorbesc în public, care ‘o iau pe arătură’ și își pierd audiența! Și ce e și mai rău este că majoritatea nici măcar nu realizează că îi plictisesc pe cei cu care interacționează. Motivul pentru care sunt în această situație este pentru că nu știu să comunice. Nu este o abilitate care se preda în școli, ci este o abilitate în care au nevoie să investească pentru a putea comunica coerent. Din păcate nici măcar la cursurile de public speaking nu se preda această abilitate întru-totul. Mie mi-a luat ceva până să ajung să am mesaje de impact, acum având “arsenalul” necesar să pot impacta și influența pe cei care mă asculta, pentru că mi-am dezvoltat un sistem de gândire. Nu a fost ușor și nu a venit “de la sine”. Pentru a avea aceste mesaje cheie, de impact, pentru a putea comunica concis esența afacerii mele, și să atrag publicul de partea mea, am avut nevoie să răspund la peste 30 de întrebări, întrebări pe care mi le-am pus în timp, și care au venit una câte una. Nimeni nu vorbește despre așa ceva, drept pentru care am dezvoltat the 7 WHYs bootcamp, un bootcamp de 2 zile în care îi trec pe participanți prin 7 De Ce-uri, care conțin multe întrebări profunde, și la finalul căruia participanții pleacă cu mesajele cheie, astfel încât să nu se mai bâlbâie niciodată când vorbesc în public, chiar dacă nu au pregătit un speech, și mai ales să aibă impact în toate comunicările, indiferent de mediul prin care se transmite mesajul (prezentare, video, webinar, email, website, scrisoare, blog, postare pe rețele sociale etc).

          Destul de multe persoane înclină să citească cărți de specialitate în mediul antreprenorial sau să citească articole cu un anumit specific. Considerați că acest lucru este o oportunitate bună pentru a acumula și cunoștințe corecte de limba română?

Da, una din ele… atunci când articolele sunt scrise corect 🙂

Sursa foto: Ozana Giusca

Un antreprenor caută să stabilească cât mai multe contacte cu străinătatea. În acest context, mai este importantă limba română în mediul de afaceri?

Grea această întrebare. E grea, pentru că un antreprenor care vrea să stabilească legături și contacte în străinătate, are nevoie să vorbească limba țării respective, sau una din limbile de circulatie internațională, limba română nefiind deloc o limba cu care să te descurci în afară granițelor țării. Pe de altă parte, el totuși are firma în România, deci are nevoie să stăpânească și limba română.

Limba engleză este limba de afaceri, iar realitatea secolului 21 ne spune că din păcate, fără cunoașterea limbii engleze e foarte dificil să faci afaceri în mediul extern.

          Știu că dumneavoastră călătoriti foarte des și că nu mai locuiți în România din 1999. Știu că susțineți prezentări, workshopuri pentru antreprenori și în limba engleză. Cunoașterea și folosirea unei limbi străine este mai importantă decât cunoașterea propriei limbi, sau considerați că există o oarecare dependență între ele?

Mi se pare că sunt mai multe întrebări într-una. Ca să poți susține prezentări în afara țării, evident că ai nevoie să stăpânești bine limba engleză. Limba română nu ajută deloc, după cum spuneam. Din perspectiva românului care învață la școală sau cu profesor limba engleză, da, este important să fi învățat corect limba română. Mă refer la gramatică în mod special, pentru că având baze solide de gramatică a unei limbi, o poți învața și pe a doua. Dacă nu știi gramatică bine în limba materna, este mai greu să poți vorbi corect o altă limba.

Dacă discutăm despre folosirea limbii engleze în comunicare în România, eu sunt pentru. Știu că sunt multe persoane care amestecă cele 2 limbi – personal înțeleg foarte bine de ce o fac: pentru că e mai simplu, și mai ales pentru că în limba engleză există câte un cuvânt anume pentru orice vrei să exprimi, permițând să comunici anumite nuanțe. Pentru unele cuvinte din limba engleză pur și simplu nu există traducere, chiar dacă există un cuvânt care poate fi folosit (este posibil că o propoziție în engleză să aibă 5 cuvinte și în română 20! Și tot să nu exprime exact același lucru). Tocmai datorită acestei semantici speciale pe care limba engleză o oferă. Trebuie să recunosc că dacă nu aș fi primit criticile publicului român legate de acest subiect, și eu aș fi comunicat ‘mixat’ pentru că este mult mai ușor.

Apropos de călătorii, tocmai m-am întors din California, Statele Unite, unde am petrecut 10 zile. Am fost pentru cea mai mare conferință de online marketing pentru IMM-uri din lume, conferință care a durat 3 zile. Restul timpului, m-am bucurat, împreună cu partenerul meu, de o mini vacanță. Chiar înainte de plecare îi spuneam partenerului că m-am simțit extraordinar! Unul din elementele cheie pentru care în Statele Unite mă simt că acasă este acela că vorbesc limba. Că stăpânesc foarte bine limba, și o consider deja limba mea. Acest lucru mă face să mai simt că aparțin acelor locuri, și mă pot bucura cu adevărat de fiecare dată când sunt acolo. Ce am realizat că e și mai important pentru mine este faptul că am reușit, o româncă din cartierul Macaralei – Sălăjan, să evoluez atât de mult încât să mă pot acomoda și simți ca acasă în alte țări, în afară granițelor României. Pentru mine acest lucru este o mare realizare, și limba are un rol esențial.

          Foarte multe persoane își doresc să facă din vorbitul în public pe o anumită nișă, o adevărată afacere. Dumneavoastră vă ocupați foarte mult de strategii de afaceri și de public speaking. Vă întreb așadar punctual: cât de mult contează limba română și exprimarea corectă atunci când îmbini cele două domenii?

Exprimarea corectă contează foarte mult atunci când vorbești în public, pentru că dacă nu vorbești corect publicul te judecă, și este foarte ușor să-ți pierzi credibilitatea.

Personal sunt plecată din România din 1999, și mi-am desfășurat majoritatea activității de business în limba engleză. Drept pentru care am pierdut anumite noțiuni și valențe ale limbii române, și mai fac greșeli de exprimare. Publicul mă taxează de fiecare dată!

De ce ar vrea cineva să vorbească în public? Pentru a transmite mesajul sau la mulți oameni deodată. Și pentru a fi perceput drept expert. Iar dacă nu stăpânești bine limba în care te exprimi, este posibil să fii perceput fix invers.

          Prin campania noastră încercăm să scoatem în evidență necesitatea corectării greșelilor și nicidecum apostrofarea pentru neștiință. Cum priviți acest aspect? Vi se întâmplă să greșiți? Cum reușiți să corectați anumite greșeli?

După cum am spus mai sus, da, mi se întâmplă. În 2014, când am început să susțin prezentări în limba română a fost dificil. Nu îmi veneau cuvintele, și făceam multe greșeli.

Cum am corectat?

Am rugat publicul, pe colegi, pe clienți să mă ajute. Și mi-au spus ce greșesc. Am fost deschisă să ascult și să primesc feedback de la oricine, și ușor ușor am corectat majoritatea lacunelor. Încă mai am, și de fapt consider că toată viața avem de învățat.

          Dincolo de a fi o persoană cunoscută publicului, viața personală implică și statutul de mamă. Considerați că educația și implementarea vorbirii și a scrierii corecte în limba română se face de la vârste fragede?

Categoric!

Copiii ‘fură’ din limbajul părinților, și al mediului în care cresc. De aceea e foarte important pentru părinți să vobească corect, pentru a evita posibila educare ‘cu erori’ a copiilor.

          Ce îndemn sau ce mesaj ați transmite cititorilor noștri?

Să fie deschiși că indiferent cât de multe știu, sunt și mai multe lucruri de învățat! Și dacă vor să aibă o viață împlinită, au nevoie să evolueze, anume să învețe și să se dezvolte continuu. Vorbind de evoluție, îi invit cu mare drag la workshopul preview, marca Tony Robbins – anume 3 ore de experiență a celebrului Unleash the Power Within.

Vă mulțumim pentru implicare și vă urăm succes în proiectele viitoare!

Un nou capitol a fost scris astăzi, un capitol plin de informații diverse, de ajutor. Mâine discutăm despre importanța limbii române în segmentul comercial, acolo unde utilizatorul are nevoie de limba română pentru a înțelege, asimila și utiliza infomația cât mai corect cu putință. Vă așteptăm!

Share This:

Cap. 12- Nevoia constantă de carte și un sistem personal aparte!

Am spus la începutul campaniei, în Prefață, că vom încerca să arătăm tuturor faptul că limba română este importantă absolut în orice domeniu. Astăzi am vrea să vă prezentăm un interviu inedit, cu o persoană care a reușit să ne uimească de-a binelea, tocmai datorită faptului că acordă culturii o importanță foarte mare. Delia Toma este avocat de profesie, iar în timpul liber citește, vede filme și apoi le scrie acestora recenzii nesponsorizate. Până aici, nimic nou, am putea spune, nu-i așa? Doar că Delia are un sistem propriu implementat, prin care se însărcinează să citească în timpul săptămânii, astfel încât duminica să scrie. O ordine perfectă și un devotament nemaipomenit pentru cultură, în toate formele sale, dar și un sistem de organizare care ne-ar trebui multora dintre noi, acestea sunt principalele caracteristici pe care le vedem atunci când pășim pentru prima dată în Valea Poveștilor.

Sursa foto: Delia Toma

          Bună Delia, îți mulțumim pentru că ai acceptat invitația de a răspunde întrebărilor noastre! Te rog sa ne vorbești în câteva cuvinte despre blogul tau de recenzii de care te ocupi.

Valea Poveştilor este un proiect mai vechi al meu, iar între mutările mele cumva am început şi am întrerupt munca de mai multe ori (pentru mine Bucureşti este al 4 oraş în care am locuit în ultimii 15 ani). În ultima jumătate de an proiectul care iniţial era ceva fără o formă concretă a început să prindă contur şi în prezent este un loc în care în fiecare săptămână scriu despre ultimele cărţi citite, ultimele filme văzute, fie la cinema fie seriale. Nu pretind că sunt un “critic”, sunt doar un cititor, un spectator. Însă cred că din când în când e bine să avem şi o viziune mai simplă asupra lucrurilor. Asta sper că este blogul meu, un loc în care poţi găsi o viziune a unui simplu cititor.

    Citești în timpul săptămânii, iar duminica ne împărtășești părerile tale, pe un blog complet nesponsorizat. De unde a plecat această idee? Care este scopul său? De ce această alegere?

Noua versiunea a blogului s-a născut mai mult din dorinţa mea de mă automotiva să reiau ceva ce îmi place enorm, să citesc. Din păcate m-am adaptat mai greu la viaţa din Bucureşti decât în celelalte oraşe, prin urmare am avut o perioadă în care nu am mai citit aşa de mult. Cred ca in 2016 am citit 5 cărţi tot anul. Aşa că în urmă cu 6 luni am decis că e timpul să fac ceva. Mi-am adus aminte de Valea Poveştilor şi mi-am propus ca în fiecare săptămână să citesc ceva, iar la finalul săptămânii, în fiecare duminică să scriu o recenzie pe blog.

Recunosc că proiectul personal a fost un succes, de la începutul anului şi până acum am citit 5 cărţi şi sunt deja la jumătatea celei dea 6 a. Experienţa asta m-a învăţat că, cel puţin pentru mine, un mod foarte bun de a mă motiva a fost să mă responsabilizez. Dacă nu citesc nu am ce să scriu duminică, prin urmare trebuie să citesc.

Unul dintre lucrurile cele mai bune care s-a întâmplat pe lângă faptul că am reuşit să citesc în 2 luni cât am citit într-un an întreg, este faptul că cititul mă ţine departe de electronice –televizor, tabletă, telefon.

          Ai un sistem de lucru axat foarte mult pe autodisciplină. Te ajută cărtile citite să acumulezi informații și să te perfectionezi? Să acumulezi cunoștințe? Să umpli unele goluri?

Evident că ajută, în primul rând orice lectură îţi dezvoltă gândirea critică, te ajută să gândeşti creativ ceea ce în final înseamnă că poţi găsi soluţii multiple la probleme din viaţa de zi cu zi.

Cărţile de specialitate eu nu le includ în categoria “lectură”. Întrucât lucrez în domeniul juridic este obligatoriu să îmi actualizez permanent cunoştinţele, mai ales în climatul politic actual al României, unde schimbările legislative sunt la ordinea zilei. Prin urmare, aşa cum spuneam mai devreme cărţile de specialitate nu le-am inclus niciodată în categoria “lectură”, ele fac parte natural din profesia mea.

Nu cred că am citit, sau eu cel puţin nu îmi aduc aminte să fi citit, cărţi de dezvoltare personală. Aşa cum bine sesizai sistemul meu este bazat foarte mult pe autodisciplină. Dacă eu nu reuşesc să mă motivez, nu reuşeşte nimeni.

Sursa foto: Delia Toma

          Pot cărțile să ne ajute să corectăm greșeli de scriere sau vorbire în limba română?

În mare măsură da. Depinde acum şi de carte, dar şi de cititor. Nu orice carte aduce plus valoare. Din nefericire, ca în orice lucru din viaţa, exită şi o cantitate destul de mare cărţi “de chioşc de ziare din gară” cum le numesc eu.

Evident că în general o carte bine scrisă în mâna unui cititor deschis nu numai va corecta greşeli de scriere sau vorbire în limba română, dar va şi îmbogăţi vocabularul cititorului.

 Cât de mult contează ca o carte să fie scrisă în mod corect, coerent și inteligibil?

Enorm. Cred că cel mai bun exemplu din punctul acesta de vedere este seria “Harry Potter”, care din nefericire a avut o primă traducere extrem de nereuşită. Deşi la momentul acela eram în liceu am refuzat categoric să citesc traducerea în română şi am preferat versiunea în limba engleză, chiar dacă pentru mine personal a însemnat la momentul respectiv o gaură mai mare în buget. Din fericire s-a reluat traducerea de către o altă editură, aşa că pot şi eu în sfârşit să citesc versiunea în română.

Din păcate seria “Harry Potter” nu este un exemplu singular de traduceri nereuşite. De multe ori m-am gasit în situaţia de a căuta pe la anticariate o anumită ediţie a unei cărţi doar pentru că avea un anume traducător.

          Ai vreo preferință în vederea alegerii cărților?

În ultima perioadă am cumpărat mai multă literatură SF, însă am avut şi perioade în care am citit literatură clasică, perioade în care am citit fantasy. Recunosc că o recenzie bună pe Goodreads s-ar putea să mă determine să cumpăr o anumită carte, la fel şi recomandarea unui prieten. Apoi vin „mofturile” cum le numesc eu – prefer cărţile cu copertă cartonată, am anumite preferinţe pentru anumite ediţii în funcţie de editură, traducător etc. Toate acestea contează atunci când decid să cumpăr o carte.

          Cât de mult contează expunerea corectă și coerentă a ideilor pe blogul tău? Mai ales în contextul în care tu prezinți, dintr-o perspectivă obiectivă, cartea și filmul?

Cred că mai curând perspectiva mea este mai mult subiectivă, recenziile mele prezintă opinia mea personală cu privire la cărţile citite, indiferent de opinia generală a cititorilor sau a criticilor. Mi s-a întâmplat să citesc o carte care mie nu mi-a plăcut şi care avea totuşi critici foarte bune.

În contextul acesta este foarte important ca ceea scriu să fie într-o formă cât mai corectă şi coerentă astfel încât să fie clar că reprezintă strict opinia mea. În mediul online e extrem de uşor să deranjezi dacă discursul tău nu este coerent şi clar.

          Ce rol au pentru tine diacriticele în limba română?

Am observat în ultimii ani că datorită tehnologiei foarte mulţi au renunţat la folosirea diacriticelor nu doar in mesaje pe telefon sau mail-uri, dar şi în documente oficiale, în contracte etc.

Eu insist să scriu cu diacritice, atât la birou cât şi pe blog. Chiar dacă asta înseamnă în viaţa profesională o muncă în plus atunci când trebuie să înlocuiesc toate literele scrise fără diacritice dintr-un document completat / modificat de altcineva care nu foloseşte diacriticele.

          Deși lucrezi foarte mult la acest blog, în viața de zi cu zi ai un job în domeniul avocaturii. Cum se împacă cele două domenii și mai ales, putem vorbi despre limba română ca despre un liant?

Limba română este singurul liant dintre cele două pasiuni ale mele. După cum spuneam anterior cărţile de specialitate nu le includ la categoria „lectură”, iar acasă citesc literatură SF în această perioadă.

În general insist să citesc varianta în limba română a unei cărţi, doar în cazuri excepţionale nu fac asta. Fie nu există o traducere în română, fie traducerea în română este nereuşită.

Cititul mă ajută enorm în activitatea mea, cititul îţi dezvoltă gândirea creativă şi îţi îmbogăţeşte vocabularul, iar toate astea sunt extrem de importante în activitatea mea.

          Procesul de învățare este unul viu? Trebui hrănit și întreținut?

Eu învăţ în fiecare zi. Fiecare carte vine cu un personaj, cu viaţa lui, viaţa din care înveţi constant ceva. Îmi amintesc un desen cu un terorist ţinând o armă la capul unei fetiţe care avea un ghiozdan în spate şi o carte în mână, iar deasupra desenului era scris „cea mai mare teamă a teroriştilor”. Câteva secunde stai si te uiţi la mica fetiţă agăţată de cartea aceea ca şi cum ar fi fost viaţa ei. În final realizezi marele adevăr : nimic nu este mai periculos decât un om needucat, iar pentru el nimic nu este mai de speriat decât cunoaşterea.

          Ce alte metode de a ne remedia greșelile de scriere sau vorbire în limba română crezi că ne-ar putea ajuta să devenim mai buni, mai performanți?

Eu scriu, de mână, cu stiloul şi acum. Am scris cu stiloul tot timpul. Ţin minte că în facultate colegii mei se uitau ciudat la mine că scriu cu stiloul. Procesul fizic de a scrie pe o foaie de hârtie te forţează să conştientizezi cuvântul ca formă şi aşezare în contextul propoziţiei pe care o scrii. Nu ţin un jurnal, însă folosesc o agendă pentru a mă organiza atât la muncă cât şi acasă.

          Te rog să adresezi un mesaj/ îndemn cititorilor noștri.

Citiţi! Orice şi oricând aveţi timp! Nu contează ce gen preferaţi, nu există lectură corectă sau incorectă. În perioada asta eu citesc SF, prietena mea citeste monografii, tatăl meu citeşte istorie. Important nu este genul literar, important este să citiţi. Cărţile ne îmbogăţesc viaţa!

Mulțumim, Delia Toma și îți urăm succes în a găzdui cât mai mulți oameni în Valea Poveștilor!

Un nou capitol ne arată că putem găsi motivația pentru a folosi limba română, chiar și în absența unor modele prestabilite. Dorința de a evolua, setea de a citi și nevoia de a suplimenta cunoștințele avute reprezintă aspecte pe care ar trebui să le avem în vedere. Ne revedem mâine, cu un nou material, la fel de interesant, care are o invitată specială.

Share This:

Cap. 11- Limba română și ce trebuie să știm, atunci când în public vorbim!

     Capitolul 11 al campaniei noastre aduce în discuție câteva aspecte importante ce țin de limba română, iar invitata noastră de astăzi vine dintr-un domeniu care îi fascinează pe mulți dintre noi. Vrem să avem păreri, să fim vocali și să transmitem mesaje care să producă anumite reacții. Dar înțelegem oare cât de important este sa o facem curat românește? Pe Teodora Belciu Mețiu poate că o cunoașteți din segmentul media, acolo unde ea se ocupă de transmiterea eficientă a mesajelor instituțiilor publice, sau dacă nu ați aflat deja, o puteți cunoaște în cadrul cursurilor de public speaking oferite de DallesGo. În oricare dintre cazuri, limba română este la fel de importantă, drept pentru care Teodora Belciu Mețiu ne vorbește despre nevoia de “o limba curată” indiferent ca suntem sau nu în lumina reflectoarelor

  Bună ziua! Mai înainte de orice întrebare am dori să vă mulțumim pentru că ați acceptat invitația noastră de a răspunde acestui interviu cu intenția de promovare și susținere a limbii române.

În primul rând, vă felicit din toată inima pentru această campanie. M-am alăturat ideii voastre fără să stau pe gânduri! Mă bucur că m-ați invitat și vă mulțumesc! Iubesc limba română și știu că, așa cum nici creierul nu ni-l folosim la capacitate maxima, nici limba nu o stăpânim în toată complexitatea și melodia ei.

Sursa foto: Teodora Belciu Metiu

          Vă rog să ne vorbiți puțin despre activitatea și despre proiectele dumneavoastră.

Totul în viața mea profesională se leagă de cuvinte: de la cum le alegem, la cum le folosim, cum le îmbrăcăm în voce, cu ce gesturi le însoțim, cu ce energie le încărcam – până la ce efect reușim să producem prin ele!

Sunt două roluri profesionale pe care mi le asum de peste 10 ani: primul rol este acela de strateg în comunicarea instituțională și a politicilor publice, iar al doilea rol este cel de trainer de public speaking la DallesGo.

O să mă refer pe scurt la prima preocupare. Am fost de-a lungul timpului consilier pentru mai multe figuri din spațiul public. Omul din umbră, cum suntem numiți noi, consultanții de imagine. Am observat că atunci când spui consultant de imagine, mulți te asimilează mai în glumă, mai în serios, drept designer vestimentar sau hair stylist .

În realitate, lucrurile stau diferit! Noi suntem oamenii care lucrăm cu deciziile la nivel guvernamental și ne zbatem să le  comunicăm cât mai bine! Noi suntem oamenii care structurăm sau scriem discursurile celor cu funcții de demnitate publică. Ne preocupăm continuu să alegem frazele potrivite, să traducem mesajele încifrate într-unele simple, să respectăm timpul celor care ascultă, să spunem totul cât mai bine și în cât mai puține cuvinte.

Prin urmare, suntem într-un fel designeri, dar nu vestimentari, ci designeri de mesaje.

Dincolo de discursuri, suntem și designeri ai campaniilor de comunicare prin care facem vizibile proiecte, programe, personalități. Și nu în ultimul rând, suntem vocea care alimentează mass-media cu răspunsuri. Este o meserie cu multă adrenalină, o meserie în care un cuvânt nepotrivit aruncat în spațiul public poate schimba agenda zilei.

Din celălalt rol, cel de trainer de public speaking de la DallesGo, sunt alături de cei care își caută vocea!

Acolo, în sala de antrenamente, dorința mea este de a le reda oamenilor încrederea în ceea ce au de împărtășit. Cursul nu este gândit doar pentru cei care apar în lumina reflectoarelor. Nu! Dimpotrivă. Este pentru toți cei care CRED și VOR să-și îmbunătățească abilitatea de a folosi cuvintele, de a transmite gânduri, de a-și negocia mai bine viața!

Sursa foto: Teodora Belciu Metiu

Din ce în ce mai multe persoane își doresc să se bucure de beneficiile expunerii publice a părerilor lor (bloggeri, vloggeri, etc.). Cât de mult contează limba română atunci când demarezi un astfel de proiect? Ce ar trebui să știe cei care își doresc să ajungă modele virtuale sau fizice pentru cei din jur, din punct de vedere al cunoașterii limbii române?

Pe mine mă bucură enorm efervescența opiniilor transmise prin bloguri, Youtube sau oricare alt canal de comunicare. Mă bucură faptul că oamenii vor tot mai des să-și pună în lumina publică propriile idei.

Asta înseamnă că începem să credem în vocea noastră!

Desigur, când alegem să ne deschidem public, avem și responsabilități. Iar una dintre ele este legată chiar de tema campaniei noastre: responsabilitatea de a nu ”maltrata” limba română!

Cred că, dacă ”maltratăm” constant limba română, riscăm să ne ”maltratăm” în timp și mintea.

Din păcate, vorbind de opinii publice, riscul este și mai mare de atât: să-i deformăm pe cei care, cu bună credință, ne ascultă și, eventual, ne dau credit ca modele publice.

          Atunci când îți expui ideile în public, este important să vorbești corect? De ce?

E obligatoriu să vorbești corect!

În primul rând, pentru tine: nu cred că vreunul dintre noi își face un scop în sine din a deveni ridicol în spațiul public!  

În al doilea rând, pentru ceilalți : riscăm să-i poluăm și să-i virusăm lingvistic!

În al treilea rând, pentru mesajul în sine: bănuiesc că ne dorim ca mesajele noastre să aibă și efect.

Și nu în ultimul rând, din respect pentru limbă și din dorința de a conserva identitatea națională românească.

Sigur, orice limbă este vie și evoluează în timp. Însă, indiferent de schimbările care se produc, ar fi bine să conservăm spiritul și substanța limbii noastre.

Sursa foto: Teodora Belciu Metiu

          Este o limbă străină o modalitate salvatoare de a ocoli limba română și cerințele ei? Tendința de a vorbi în limba engleză (parțial), spre exemplu, este un artificiu, o ocolire a limbii române și a cerințelor ei?

Aici, cred că, inițial, totul a plecat din dorința de a fi mai speciali decât alții. Din dorința de a ne pune în evidență capacitatea de a combina cu succes două limbi. Apoi, am ajuns în situația de a folosi romengleza si pentru că mulți termeni profesionali nu și-au mai găsit un corespondent în limba română.

Cred că suntem departe de a ne mulțumi în anumite domenii doar cu limba română și că lucrurile vor avansa și mai mult în direcția asta: romengleza să devină englezrom. Sper să greșesc!

Fiecare limbă are puterea ei! Nu cred într-un amestec savuros între două sau mai multe limbi. Eu îl găsesc mai degrabă enervant și nu mă ascund să o spun direct, cu toate că am mulți prieteni care vorbesc așa: câte un cuvânt în limba engleză, două în română și tot așa!

          Corectitudinea vorbirii sau a scrierii poate influența modul în care ne prezentăm în fața celorlalți?

E clar că o persoană cu probleme de limbă își limitează singură accesul către o zonă mai înaltă a societății. Iar dacă totuși ajunge sus, sigur nu va rămâne nesancționată public.

Felul în care vorbim face o diferență importantă între oameni: unii sunt asimilați ca foarte buni experți, oameni reprezentativi pentru țară, voci demne de ascultat, iar alții ca diletanți, oameni care nu fac cinste țării, voci infestate de ignoranța regulilor gramaticale.

          Cât de mult mai contează pentru companiile angajatoare limba română (din experiența dvs.)?

Ați atins un punct interesant de discuție. Sunt tot mai multe companii, dar și evenimente care se întâmplă la noi acasă și în  care discuțiile se desfășoară în limba engleză. Se întâmplă asta  fie pentru că în conducerea companiilor sunt implicați cetățeni străini, fie pentru că anumite evenimente au invitați din alte țări.

Totuși, sunt alte națiuni care nu renunță prea ușor la limbile lor, nici măcar din ospitalitate pentru invitații străini. Am participat la multe evenimente organizate în afara țării în care limba de bază a fost limba autohtonă.

Desigur, a fost asigurată traducerea, staff-ul din jurul invitaților era cunoscător al limbii engleze, dar limba în care au fost parcurse lucrările a fost limba țării organizatoare.

Respect acest mod de a fi mândru de limba ta!

          De ce credeți că sunt preferate abrevierile, utilizarea punctului în loc de cratimă, sau chiar ignorarea regulilor de scriere?

Din lipsă de timp!

Din grabă!

Din superficialitate!

Din dorința de a fi altfel!

Vedeți și dumneavoastră ce explozie de comunicare cunoaștem de câțiva ani! Mă refer, desigur, la rețelele de socializare dar și la aplicațiile pe care le instalăm în câteva secunde pe telefon și care fac posibile inclusiv discuțiile de grup.

Mie mi se pare că odată cu aceste canale s-a născut un alt fel de a manevra cuvintele, o  limbă română paralelă!

Sunt convinsă că cei mai mulți dintre cei care folosesc această limbă asociată rețelelor de socializare și chat-urilor știu să o folosească și pe cea adevărată. Totuși, în timp, acest stil de a te înțelege unul cu celălalt poate deveni periculos pentru limba noastră. Copiii, de exemplu, crescând în nouă limbă, o vor asimila ca atare.  

          Dumneavoastră susțineți cursuri care să ajute oamenii, indiferent de statut, să se poată exprima liber. Se pune accent în aceste cursuri și pe exprimarea corectă a acestora?

De la asta plecăm! Cum am putea să avem impact în rândul publicului dacă ideile noastre ar sfida limba română? Cum am putea construi idei penetrante dacă nu am cunoaște în adânc nuanțele limbii? Cum i-am putea face pe ceilalți să vibreze dacă nu am folosi cuvintele în toată puterea lor?  

Apoi, gândiți-vă la următorul lucru: ochiul uman este cu mult mai dezvoltat în a procesa cuvinte decât urechea, de exemplu. Ochii noștri pot parcurge și înțelege peste 2.500 de cuvinte pe minut. În schimb, performanța înțelegerii cuvintelor rostite de cineva este la jumătate.  Prin urmare, de ce aș asculta un discurs în loc să-l citesc pur și simplu?

Ca să-l ascult am nevoie ca în fața mea să stea un vorbitor pentru care limba este însăși simțirea, corectitudinea și fundamentul întregii sale construcții raționale.

          Ce gânduri doriți să le transmiteți celor care citesc acest material?

Să iubească limba română! Să o păstreze curată! Să o apere de influențele vremii!

Suntem toți români! Chiar dacă ne cunoaștem toți între noi, limba română ne leagă pe viață prin cuvinte, ne face să semănăm atât de bine!

Gândiți-vă ce-am fi fără o limbă a noastră?!

Gândiți-vă că nu ar mai exista: Te iubesc!

Sau că nu am mai râde niciodată cu poftă! Glumele în limba noastră  sunt cele mai savuroase!

Limba și vocea care o însoțește sunt instrumentele muzicale la care toți cântăm. Haideți să cântăm pe note și nu în falset!

          Vă mulțumim pentru răspunsurile dumneavoastră, pentru implicarea în această campanie și vă urăm mult succes în proiectele viitoare!

Astăzi am scris capitolul cu numarul 11, în care din nou, atragem atenția asupra folosirii corecte a limbii române, mai ales în contextul importanței mediului online (și nu numai). Mâine revenim cu un nou capitol, la fel de interesant, care sperăm să fie de ajutor. Până atunci, vă mulțumim că sunteți alături de noi, iar dacă acest material v-a fost pe plac, nu ezitați să îl distribuiți.

Share This:

Hai pe messenger!
Loading...