Cap. 28- Și bebelușii au acces la limbaj, când stau la pieptul mamei!

Pentru capitolul nr. 28 am invitat o persoană care reprezintă un domeniu relativ nou în România, care însă merită susținut din toate punctele de vedere. Mara Popescu este consultant în alăptare și în babywearing, dar este de asemenea și parte activă a proiectului Caravana 07ALAPTARE. Mara este o persoană foarte implicată în proiectele sale, dar este și mamă. Am invitat-o să discutăm puțin astăzi despre proiectele în desfășurare și despre importanța limbii române în acestea.

Mara, îți mulțumesc pentru că ai acceptat invitația noastră! Te rog să ne povestești puțin despre activitatea ta. Te rog să ne spui ce proiecte ai în desfășurare, ce profesie ai?

Mulțumesc pentru invitație. Sunt educator prenatal, consultant în alăptare și în babywearing și sunt vicepreședinte al Asociației de Pediatrie și Consultanță în Alăptare. De 4 ani organizez întâlnirile săptămânale ale Grupului Alăptare și Babywearing Titan, țin cursuri pentru gravide și mame, călătoresc prin țară cu Caravana 07ALAPTARE. Particip în mod constant la cursuri de specializare pentru profesioniști ca să am acces la cele mai recente studii și recomandări și ca să le transmit mai departe părinților cu care lucrez.

Sursa foto: Cristina Nichitus Roncea

Având în vedere multitudinea de proiecte în care te implici, te rog să ne spui cât de mult contează limba română în activitatea ta.

Exprimarea corectă a informațiilor ajută ca persoanele cărora mă adresez să înțeleagă mesajul. Acord în egală măsură importanță conținutului și formei în care mă exprim.

Participi la diferite evenimente, la unele chiar în calitate de speaker. Cât de mult contează să rostești în mod corect cuvintele și sintagmele? Cât de mult contează să pregătești un material corect realizat?

Pregătirea materialelor pentru cursuri și prezentări mă ajută să păstrez o structură a informațiilor pe care doresc să le transmit și să folosesc în mod eficient timpul pe care îl am alocat ca speaker. Acord timp recitirii materialelor pentru a identifica și corecta eventuale greșeli sau reformulez pentru a fi cât mai concisă exprimarea.

Pot fi influențați oamenii de felul în care vorbește un anumit model educațional?

Da. Părinții sunt asaltați, din diverse surse, de sfaturi nesolicitate și contradictorii. Este bulversant, mai ales pentru că ei doresc să facă ceea ce este cel mai bine pentru copil, dar nu știu exact ce trebuie să facă. În momentul în care găsesc un model în care au încredere, părinții pot să preia mai ușor atât informații, cât și comportamente.

Ești inițiatoarea întâlnirilor de babywearing ale mămicilor din Titan (și nu numai). Întâlnirile se adresează în special părinților. Cum vezi tu importanța limbii române, mai ales atunci când te adresezi acestei categorii?

Sunt onorată că la întâlnirile noastre participă mame și tați preocupați de îngrijirea sănătoasă a copiilor, dar care au un nivel ridicat al educației. Avem în grup medici, psihologi, educatori, juriști, contabili etc. Persoanele cu studii superioare oferă din experiența lor profesională atunci când li se solicită sprijin și au un nivel mai ridicat al așteptărilor în ceea ce privește exprimarea.

Deseori la aceste întâlniri există diferite persoane în rolul de vorbitor. Alegerea vorbitorului are la bază și modul acestuia de a se exprima corect românește?

Când aleg invitații la evenimentele pe care le organizez, țin cont atât de competențele profesionale, cât și de fluiditatea discursului și de carismă. Caut specialiști bine pregătiți, dar și modele care să inspire proaspeții părinți și să le transmită încredere.

Știu că susțineți alăptarea, familia și rolul ei în dezvoltarea copiilor, dar și purtarea sănătoasă a bebelușilor. Alături de voi, și noi susținem aceste lucruri. Dincolo de acest aspect, aș vrea să te intreb cât de mult contează limba română într-o familie din perspectiva ta personală. Cât de mult înseamnă pentru un copil să recepționeze mesaje corecte, chiar înainte de a merge la școală?

În primii 7 ani, mintea copilului este ca un burete care absoarbe informațiile din mediu, fără a le pune la îndoială, și cred că părinții au rolul de a oferi modele sănătoase din toate punctele de vedere, al alimentației, al exercițiilor fizice, dar și al interacționării umane și al unui limbaj corect.
Bebelușii care sunt la pieptul mamei, în sistem de purtare, au acces la limbajul părinților, pe care pot să și-l însușească fără efort.

Mediul online oferă posibilitatea de a adera la comunități online de informare. Consideri că este important ca limba română să fie respectată în cadrul acestora? Nu ne referim la a fi expert în lingvistică, ci la ideea de a incerca să te aliniezi unei vorbiri sau scrieri corecte. Ți se pare că este nevoie de o revitalizare a limbii române în contextul actual?

Atunci când un părinte pune întrebări exprimate clar, atât din punctul de vedere al conținutului, cât și al formei, acesta va putea primi răspunsuri clare. În grupul on-line pe care îl administrez încurajez părinții să transmită mesajele scrise corect, pentru a putea fi înțelese de către ceilalți și a primi răspunsurile de care au nevoie. Evităm folosirea prescurtărilor sau a devierilor de la subiect, orientându-ne pe soluționarea problemei pentru fiecare caz în parte. Faptul că părinții se cunosc între ei cred că ajută să se respecte și în interacțiunea on-line.
Dar am primit și intrebari la care nu am putut răspunde pentru că nu întețegeam despre ce este vorba.

Sursa foto: Cristina Nichitus Roncea

Gestionați la nivel de organizație destul de multe resurse. Un site, o pagină dedicată social media, diferite documente virtuale, articole utile distribuite în scopul informării. Este nevoie ca informațiile conținute de acestea să fie corecte din punctul de vedere al limbii române?

Ne dorim să transmitem informații corecte și bine formulate pe site-ul pedilactis.ro (cu articole scrise de specialiști în pediatrie și alăptare), pagina Facebook a Asociației de Pediatrie și Consultanță în Alăptare și în grupul Facebook Alăptare și Babywearing Titan. Însă, având în vedere timpul limitat pe care îl avem disponibil pentru aceste acțiuni de voluntariat, simt nevoia de a avea alături un specialist în comunicare, pentru a reciti articolele și a propune soluții de îmbunătățire.

Știu că una dintre modalitățile de exprimare (distracție, coordonare, sport, socializare) a mamicilor la întâlnirile din Titan este cea prin flashmoburi, dansând cu bebelușii la piept. Crezi că limba română poate deveni o modalitate la fel de plăcută de exprimare? Cum vezi tu o schimbare în acest sens?

Mie îmi place sintagma “o minte sănătoasă într-un corp sănătos”. Atunci când învățarea are loc în joacă și este asociată cu o stare de bine, experiența este mai plăcută în ansamblu. Părinții din grupul nostru învață prin accesul la informații raționale (studii și statistici), văzând imagini emoționante sau participând, împreună, ca o comunitate unită, la activități fizice precum dansul și plimbările în parc. Nu cred că este vorba despre o concurență pentru diferitele feluri de învățare sau exprimare, ci de alcătuirea unui ansamblu armonios.

Mara, ție ți se întâmplă să greșești? Daca da, cum încerci să remediezi acest aspect?

Sigur că se întâmplă să greșesc. Încerc, în fiecare moment, să fac tot ce pot mai bine și să învăț din greșeli, pentru a nu le repeta apoi.

Mara, te rog să adresezi un mesaj sau un îndemn cititorilor noștri!
Părinților le recomand să aibă grijă și de ei, pentru că adesea sunt atât de preocupați de copii, încât le alocă lor toate resursele și uită de propria persoană sau de relația de cuplu.
În schimb, să identifice care sunt cele mai importante valori ale lor și să fie modele cât mai bune pentru copiii lor.
Vreți copii empatici? Fiți empatici!
Vreți copii sănătoși? Informați-vă și adoptați în primul rând voi comportamente sănătoase!
Vreți copii fericiți? Fiți fericiți!
Vreți copii educați? Educați-vă!
Vreți să aibă relații armonioase? Lucrați la relația voastră de cuplu!
Vreți să aibă succes profesional? Faceți cu plăcere ceea ce vă pasionează cu adevărat!
Copiii învață urmând modelul vostru. Pentru ei, acesta este normalul.

Mulțumim Mara pentru minunatele informații oferite și vă urăm succes în ceea ce privește proiectele viitoare!

Finalul campaniei este aproape, însă pare că domeniile în care limba română este un liant esențial sunt foarte multe. Mai avem de parcurs câteva capitole, pe care vă invităm să le citiți si să le distribuiți, dacă vă sunt de ajutor.

 

Share This:

Cap. 27- „Ai trăit atâtea vieţi câte carţi ai citit”

Discutăm astăzi despre impotanța limbii române într-un domeniu foarte actual, necesar și care nu își va pierde niciodată utilitatea. Avocatura. De aceea, am invitat-o pe Shirina Ștefănescu Albu, avocat specializat pe drept civil în proiectul Legalway să ne spună părerea ei despre limba română și să ne arate cât este de important să vorbim și să scriem corect românește, în orice context. Shirina este o persoană cu cunoștințe de limbă română foarte bine înrădăcinate și cu valori morale ce depășesc barierele temporale.

Sursa foto: Shirina Ștefănescu Albu

Bună Shirina! Te rog să ne spui câteva cuvinte despre activitatea ta, despre proiectul tău.

Sunt avocat specializat pe drept civil, cu accent pe partea societară a acestuia, adică pe activitatea societaţilor. Ofer consultanţă pentru antreprenorii aflaţi la început de drum, pentru a-şi întemeia afaceri cu o bază legală, solidă, pentru a preveni riscurile juridice, dar şi pentru cei care au deja o activitate de business susţinută. Mă pasionează dreptul internetului şi dreptul proprietaţii intelectuale, sunt preferatele mele. Proiectul Legalway are un scop educativ, preventiv, prin intermediul workshop-urilor ne-am propus să le oferim start-up-urilor cunoștințele de bază pentru a ști când să ceară ajutorul unui avocat și de ce au nevoie pentru a avea o afacere sustenabilă.

Cât este de importantă limba română în domeniul tău de activitate?

Limba română este foarte importantă pentru mine, în special cunoaşterea ei aprofundată, pentru că o exprimare corectă denotă o gândire raţională. Din păcate, am probleme în ceea ce priveşte recrutarea de tineri avocaţi, întrucât foarte mulţi dintre aceştia au carenţe grave de cunoaştere şi utilizare corectă a limbii române. O foarte mare parte a activitaţii noastre constă în redactarea contractelor, activitate ce implică extrem de multe nuanţe şi interpretari. Un “şi” sau un “poate” pot schimba complet sensul unei clauze contractuale. Eficienţa contractului poate depinde de o singura conjuncţie sau de o virgulă. La fel, interpretarea corectă a legislaţiei este imposibilă fără o cunoaştere foarte bună a limbii române, la nivel de sintaxă a frazei.

Destul de multe persoane sunt interesate să lucreze în acest domeniu. Ce ai transmite persoanelor interesate să lucreze în acest domeniu? Dincolo de reușită, cât de mult a contat pregătirea în activitatea ta?

Ca în orice alt domeniu ce are o vechime considerabilă în timp, pregatirea teoretică este esenţială. Bazele gandirii juridice se formează în timpul facultaţii şi se şlefuiesc ulterior, dar fară o dorinţă perpetuă de perfecţionare nu va exista reuşită. Avocatura este o vocaţie, nu un job, deci să nu se aștepte la un program de la 9 la 17. Nu este o carieră recomandabilă celor ce îşi doresc o viață uşoară şi confortabilă. Pe de altă parte, iţi poate oferi multa libertate şi independenţă fiind o profesie liberală, care îţi permite să te organizezi şi să activezi aşa cum consideri că este mai bine.

Sursa foto: Shirina Ștefănescu Albu

Una dintre caracteristicile meseriei tale este cea a vorbirii elevate. Fiind un domeniu în care talentul oratoric este important, cât de mult contează îmbogățirea vocabularului de-a lungul timpului?

Din păcate, având în vedere gradul de încărcare al instanţelor de judecată, nu mai apucăm să ne exersăm prea mult abilităţile oratorice. Avocatura, în ziua de astăzi, se bazează, într-un procent foarte mare, pe proceduri scrise. Fiind un domeniu cu un vocabular de specialitate, care este de dorit să ramână cât mai constant şi mai neschimbat în timp, nu pot spune că imbogaţirea vocabularului este ceva pe care ne axăm cu prioritate. Trebuie să fim mai curând foarte exacţi şi precişi, decât foarte creativi. Dar, desigur, majoritatea avocaţilor de success sunt oameni care au citit în copilarie şi în tinereţe şi citesc şi în prezent foarte mult.

Shirina, îți cerem un punct de vedere personal: este importantă folosirea corectă a limbii române în viața ta de zi cu zi? Sau înafara serviciului utilizarea limbii române devine mai permisivă?

Cu siguranţă un mediu informal e mai permisiv, iar eu una, în timp, am început să ignor destul de mult acest aspect. La început mă deranjau foarte mult greşelile flagrante pe care le auzeam sau le citeam pe reţelele de socializare, dar am învatat să fiu mai tolerantă. Pană la urmă, rolul limbii este să transmită corect un mesaj, iar dacă îşi îndeplineşte acest rol, eu pot să accept că unii oameni nu sunt atenţi la detalii. Sigur că scenariul meu ideal este cel în care toată lumea scrie şi vorbeşte impecabil româneşte, dar ştiu că este utopic.

Sursa foto: Shirina Ștefănescu Albu

Consideri că este important să ne documentăm în permanență? Să citim?

Cred că fără să citim mereu ne plafonăm, şi cred că viaţa e prea scurtă pentru a ne mulţumi cu ce „ajunge” la noi prin intermediul televizorului sau prin ce auzim din jur. Este o vorbă care mie îmi place foarte mult: „Ai trăit atâtea vieţi câte carţi ai citit”. Poveştile şi experienţele altor oameni pe care le regasim în cărti ne îmbogaţesc vieţile.

Mediul online ne ajută sau are o influență nefastă asupra modului în care scriem sau vorbim?

Încă nu am ajuns la o concluzie în ce priveşte acest aspect. In teorie, ar trebui să ne ajute, pentru că suntem obligaţi să scriem mai mult pentru a folosi internetul, dar nu sunt convinsă că are un efect pozitiv. Este foarte posibil să contribuie, de fapt, la perpetuarea greşelilor şi a unui limbaj neîngrijit. Mă mai gândesc.:)

Cine crezi că (mai) este responsabil de ignorarea limbii române? Sunt tinerii preocupați de vorbirea și scrierea corectă în limba română?

Cu siguranță nu sunt preocupaţi de acest subiect. Cel mai probabil, vina o poartă atât sistemul de învaţamânt, cât şi parinţii, care nu îi mai îndreaptă pe copii către lectură. Eu nu sunt, încă, mamă, dar cred ca propriul exemplu este cel mai important. Dacă un copil vede că parinţii citesc, cumpără carţi, mai devreme sau mai târziu le va urma exemplul. Dacă părinţii, profesorii, cei din jur îl corectează pe copil, pe tânăr, acesta va fi mai atent cum vorbeşte, cum scrie. Rigoarea vine din repetare şi din corectare.

Școala atunci versus școala de acum. Vorbim despre același sistem? Despre aceleași provocări? Despre același stil de a învăța?

Sinceră să fiu, nu ştiu exact cum este şcoala de acum. Tot ce ştiu de la foştii mei profesori, este că cel mai greu le este cu parinţii, nu cu elevii. Copiii nu mai au timp sa învete şi de la părinţi, iar părinţii se aşteaptă să fie educaţi complet la şcoală, or asta nu este şi nu a fost niciodata posibil. Fară o educaţie a răbdării, a respectului, a dorinţei de a progresa, asa-zişii „cei 7 ani de acasă”, copiii sunt foarte greu de educat numai la şcoală. Metodele educative progresează şi e firesc să fie aşa, provocările sunt mereu altele, deci e normal să se schimbe şi şcoala. Dar cred ca baza rămâne aceeasi.

Sursa foto: Shirina Ștefănescu Albu

Campania noastră are ca scop conștientizarea nevoii de a ne perfecționa atunci când nu știm și de a ne corecta atunci când greșim. Te rog să îmi spui, ție ți se întâmplă să greșești? Cum corectezi asta?

Da, mi se întamplă, a greşi este omeneşte. Uneori îmi este greu să accept şi mă obsedează, ulterior, nevoia de a nu repeta greşeala, sunt o fire pedantă. Cred că singura modalitate de a corecta o greşeală este, în primul rând, să o recunoşti şi apoi sa nu o mai repeţi, pe cât posibil. Cel mai mare duşman al ştiinţei nu este neştiinţa, ci impresia ca ştii totul, şi nu ai cum să afli că nu ştii totul decât citind, întrebând, informându-te, discutând cu cât mai mulţi oameni, dorind sa te perfectionezi.

Te rugăm să adresezi un mesaj sau îndemn cititorilor noștri, cu referire la subiectul campaniei.

Aceasta e cea mai grea intrebare, mi se pare dificil sa transmit un mesaj general valabil. Pot să vă spun ce mi-am propus eu: să cresc numărul de cărți citite anual, să petrec mai puțin timp pe rețelele de socializare și să îmi reiau bunul obicei de a scrie într-un jurnal, pe un blog. Mi se pare cea mai eficienta forma de terapie. Aș putea recomanda o carte: “Arta fericirii”, de Howard C. Cutler in dialog cu Dalai Lama, eu am găsit răspunsuri la multe întrebări citind-o.

Mulțumim, Shirina și îți urăm succes în proiectele tale viitoare!

Shirina este fără doar și poate un exemplu pe nișa ei, pe domeniul ei. Îndrumările ei sunt pline de substanță și ne determină să schimbăm ceva în felul în care ne percepem propria limbă. Revenim curând cu noi materiale, la fel de educative, la fel de interesante.

Share This:

Cap.26- Limba română e frumoasă, să îi transmitem că ne pasă!

Pe Laura Matache o cunoaștem de ceva vreme, iar totul a început de la un eveniment fericit la care am…participat 🙂 . Laura este antreprenor, educator, mediator și părinte, dar pe lângă aceste lucruri este și un om pe care te poți baza, un om cu puternice valori morale, pe care încearcă să le insufle și celorlalți. Dincolo de gestionarea restaurantului Tifalis și de implicarea în alte proiecte, Laura a răspuns pozitiv invitației noastre de a răspunde la câteva întrebări cu privire la promovarea și susținerea limbii române.

Sursa foto: Laura Matache

Îți mulțumim, Laura, pentru că te-ai alăturat campaniei noastre! Laura, știu că lucrezi foarte mult cu copiii, de ani de zile. În același timp, ești manager de evenimente și ai propriul cabinet de mediere. Te rog să ne spui dacă limba română își găsește locul în oricare dintre aceste domenii (sau în toate, simultan). Dacă nevoia de a vorbi și de a scrie corect românește se identifică în toate aceste nișe.

Cred cu tărie în nevoia de identitate și în necesitatea sentimentului de apartenență, și deci consider că o bună cunoaștere și utilizare a limbii native este esențială în orice domeniu. Zilnic, am contact direct cu oameni din diferite domenii și cred că utilizarea corectă a limbii native este o carte de vizita, o emblemă care te etichetează de la prima frază.

Intri în contact cu foarte multe persoane. Ești de asemenea o prezență activă online. Cum vezi evoluția limbii române până în prezent? Consideri că avem nevoie de educare și formare continuă în acest sens?

Ce mă dezgustă total este faptul că nu mai prezintă interes acest aspect. Cunosc foarte mulți oameni care știu forma corectă și totuși vorbesc greșit.  De exemplu: 90% din cei care folosesc ” e multe scaune aici”, dacă sunt apostrofați, imediat se corectează singuri , ceea ce înseamnă că știau de la începutul conversației forma corectă, dar nu le-a pasat .

Evident, susțin formarea permanentă și alcătuirea unor sisteme funcționale de suport. Exista câteva grupuri pe Facebook, dar când pui o întrebare întâi ești făcut prost și apoi primești răspuns. Răutatea și nepăsarea oamenilor lovesc și acest domeniu.

Care crezi că este motivul pentru care limba română este cumva atât de ușor ignorată?

Eu cred că să nu iți pese cum vorbești, este similar cu să nu iți pese cum ești îngrijit. Lipsa de interes în acest domeniu îmi zgârie retina zilnic. Citesc mereu rapoarte sau diferite acte oficiale scrise cu 16789543 greșeli și niciodată nu am înțeles de ce nu a fost nimeni interesat sa recitească și să corecteze aceste înscrisuri.

Se întâmplă să greșesc, evident, dar îmi e rușine, recitesc, corectez, reformulez pentru că îmi pasă. Din păcate societatea trăiește într-un ritm alarmant și afișează un dezinteres total față de multe aspecte importante.

Trăim vremuri în care ne mai pasă doar cu ce plătim facturile și când e puiul la reducere.

Sursa foto: Laura Matache

Ești educator specializat într-o instituție de stat. Te rog sa ne spui care este părerea ta cu privire la accentul pe care îl mai pune sistemul pe educație, pe învățământ, pe a ști limba română (scris-vorbit). Este statul român un sprijin în educație? Când este nevoie să înceapă educația în ceea ce privește limba română, scris și vorbit?

Educația în ceea ce privește limba română, scris și vorbit, trebuie să înceapă de la primele cuvinte pe care copilul le aude. Din primele luni de viata , copilul trebuie să audă corect românește.

Lucrez cu copiii de 14 ani, depun zilnic eforturi în acest sens, e greu, e foarte greu pentru că sistemul e disfuncțional și din acest punct de vedere. Nu îmi plac oamenii care dau vina pe sistem, pentru că știu că noi alcătuim sistemele, așa că, în dreptul meu, încerc din răsputeri să împart toleranță și dragoste pentru România. Sistemul de învățământ  este și el un suport, infinit inferior și lipsit de instrumentele necesare.

Dincolo de sistemul educational, noi putem face ceva pentru a ști să vorbim sau să scriem cât mai corect românește?

Da. Un mare și răspicat: SĂ NE PESE.

Așa cum am spus, aproape nimeni nu mai pune accent pe calitatea comunicării, contează ce spunem nu și cum spunem. Suntem câțiva cei care punem preț pe limba română, eu dacă nu sunt sigură de cum exact se scrie ceva, caut până aflu, ma enervează să nu știu, dar nu multă lume face asta.

Care crezi că sunt motivele pentru care nu acceptăm atât de ușor să fim corectați?

Am urmărit câteva reacții de tipul ăsta în online. Românul are un stil anume de a corecta, pentru că nu ne pasă de cei din jur, ” corectura” de obicei este ” ce prost ești bă, nu ai fost la scoală, trebuia să zici …”

În plus oamenii care nu pun preț pe limba română sunt deranjați de ceilalți și refuză să fie conectați, pentru ca nu le pasă cum era corect.

Sursa foto: Laura Matache

Ți se întâmplă să greșești? Dacă da, care sunt propriile mijloace de a remedia acest lucru? Ai cumva un exemplu în acest sens?

Daaa… Și recunosc. Multa vreme m-a “ucis ” voiam cu vroiam , era un cuvânt învățat de mica, de acasă și se implementase  în creieraș acolo și nu vroia…( glumesc), nu voia să iasă.

În general caut când nu știu ceva.

Ești antreprenor, dar în același timp și mamă. Cat de mult contează limba romana atunci când ești părinte? Cumva statutul de mama creste importanta învățării, pentru a transmite mai departe informația corecta, sau acest lucru trebuie sa fie bine înrădăcinat înainte de schimbarea statutului?

Nu contează dacă știai sau nu înainte, poate nu toată lumea a avut egalitate de șanse în privința educației, contează sa iți pese cum evoluează copilul tău, contează sa iți dorești ce e mai bun pentru el și evident sa constitui un exemplu pentru el . Ca tu , poate nu ai avut ocazia la momentul oportun sa iți însușești anumite necesități pot sa înțeleg, dar că ai un copil pe care nu îl susții  să evolueze cursiv este de neiertat.

Care sunt elementele care ne pot ajuta să reparăm eventualele greșeli?

Aici , sunt privilegiată de meseria mea. Lucrând cu copiii și susținându-i  activ la efectuarea temelor, am mai mereu o carte de gramatică în raza vizuală.

Evident, Google este și el un prieten de nădejde.

Influențează limba română felul în care este privită persoana care scrie sau vorbește?

Da. Este o carte de vizită, o eticheta care atârnă greu în frunte. Personal, aproape involuntar am un sentiment de respingere față de o persoană care nu vorbește corect.

Te rog să adresezi un mesaj sau un  îndemn cititorilor noștri.

Sa vă pese, domnilor! De limbă, de istorie , de tradiții, să nu lăsați originile să se piardă.  Să aveți respect pentru limba în care ați spus întâiul: mama.

Îți mulțumim, Laura și îți urăm succes în proiectele tale viitoare!

Ne apropiem de finalul campaniei noastre. Pe măsură ce am înaintat, am găsit idei și mecanisme noi prin care să alegem să ne pese de limba română. Revenim cu noi materiale, pe care abia așteptăm să vi le împărtășim!

Share This:

Cap. 24- Limba română, baza proiectelor constructive educaționale!

A trecut ceva vreme de când am auzit despre Liga vorbitorilor în public. A fost un proiect care mi-a atras atenția, făcându-mi o promisiune personală să încerc să mă încriu și eu (deh, cine mă cunoaște știe cât de vorbăreață sunt). Pentru că am îndrăgit ideea și pentru că e nevoie de oameni care să susțină în mod activ limba română, l-am invitat astăzi pe Dragoș Stoian, fondatorul acestei comunități și a altor proiecte minunate, să ne răspundă la câteva întrebări, cu privire la subiectul campaniei noastre.          

Sursa foto: Dragoș Stoian

           Bună Dragoș, îți mulțumim pentru că ai acceptat invitația noastră! Liga vorbitorilor în public este un proiect, un grup de susținere care dă aripi unui numar mare de participanți. Ne poți spune, te rugăm, cât este de importantă limba română într-un astfel de proiect?

Bună Ramona, îți mulțumesc și eu și te felicit pentru inițiativă.
Liga vorbitorilor în public este un proiect care își dorește (pe lângă scopurile principale – îmbunătățirea abilităților de comunicare și dezvoltarea personală a participanților) să crească imaginea României, dar nu în afara granițelor, ci în ochii noștri – ai românilor.
Așa că folosirea corectă a limbii române este foarte importantă pentru noi. Încurajăm foarte mult exprimarea clară, simplă, pentru a transmite cât mai eficient mesajele într-o prezentare. De asemenea, dorim să eliminăm folosirea limbii de lemn și denaturarea limbii române prin englezisme sau cuvinte pocite împrumutate din ”jargonul de internet”.

           A vorbi în public implică depășirea unor bariere ce implică teama. Credeți că a nu stăpâni suficient de bine limba română este un factor care poate bloca dezvoltarea unui individ în a-și exprima în mod public părerile? Se pune într-un astfel de proiect accentul și pe a vorbi corect, nu doar pe a vorbi în public?

A nu stăpâni suficient de bine limba română poate fi o barieră. Gândește-te cât de dificil este să ții un discurs într-o limbă străină – chiar dacă o stăpânești foarte bine, nu este limba ta maternă. În situațiile unui discurs plin de emoție e foarte posibil să nu îți vină în minte anumite cuvinte.
Însă îți voi spune ceva ce te va surprinde: am cunoscut oameni care vorbeau impecabil limba română într-o discuție relaxată, dar dacă aveau trac atunci când ieșeau în fața unui public, făceau greșeli de neconceput – totul din cauza emoțiilor!
Teama aceasta socială (de respingere publică, de critică) funcționează foarte ciudat: când pui prea multă presiune să ”prestezi” în fața unei audiențe, creierul are tendința de a se bloca. De exemplu, o persoană mi-a spus o dată că a fost invitată să vorbească în public pe neașteptate și a uitat pe moment cum o cheamă; a trebuit să stea câteva secunde să-și spună numele.
Așa că într-un astfel de proiect se poate pune accentul și pe vorbirea corectă, abia după ce am învățat să gestionăm primele emoții.

Sursa foto: Dragoș Stoian

           Te ocupi și de domeniul dezvoltării personale. Ne poți spune dacă dezvoltarea abilităților de scriere și vorbire corectă în limba română pot contribui la dezvoltarea personală a ficăruia dintre noi?

Eu cred că dezvoltarea abilități de scriere și de vorbire în limba țării în care te-ai născut îți întărește caracterul și te face mai mândru de originea ta.
Din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare a României, după corupția despre care știm cu toții, este respingerea propriei origini – faptul că tot mai mulți români se lamentează ”așa suntem noi, este o problemă cu românii, doar la noi se poate întâmpla etc”. Dacă te uiți în istoria noastră, lucrurile stau diferit, dar când treci prin probleme, există tentația să identifici în mod incorect valoarea țării și a indivizilor cu cea a conducătorilor.
Atunci când te accepți așa cum ești, când accepți lucrurile pe care nu le poți schimba (aspect fizic, familia din care ai provenit, țara în care te-ai născut etc.), te dezvolți mai mult decât îți poți imagina.

           Știu că te ocupi și de un blog, care este în strânsă legătură cu proiectul Liga vorbitorilor în public. Cât este de important să scrii corect pe blog?

Am două bloguri: unul de public speaking legat de comunitatea Liga vorbitorilor în public și altul de dezvoltare personală – comunitatea online Obiceiurile Măiestriei.
Scrisul corect pe blog e de o importanță vitală, deoarece, spre deosebire de un discurs la care poate că aveai emoții, pe blog ai timp să revizuiești și să corectezi acel text.
De fapt, orice blog care aduce informații valoroase și folosește corect limba română este o mărturie că mai există oameni care își dau silința să respecte limba noastră – acele articole vor rămâne acolo să fie citite și vor reprezenta un model pentru copii și tineri.

           Cât de mult contează să citești, atunci când vorbim despre dezvoltare personală și public speaking?

Nu concep dezvoltarea personală sau profesională fără cititul zilnic. Iar dacă mai și prezinți în fața publicului, dacă nu citești des, nu vei poseda un vocabular bogat și nu vei avea prea multe lucruri despre care să vorbești.
Cititul frecvent îți oferă o nouă perspectivă asupra lumii, te ajută să fii mai creativ, să găsești noi soluții și să te exprimi mai bine.
De fapt, recomand să citești în fiecare zi minim 30 de minute, pentru a-ți păstra creierul bine antrenat.

           Pe lângă a fi trainer, speaker și blogger, ești de asemenea și părinte. Cât de mult contează limba română în interiorul unei familii (românești)? Cât este de importantă pentru copiii acelei familii?

Limba română în familie este extrem de importantă, mai ales pentru copiii care sunt bombardați de englezisme, limbaj de chat, valori artificiale nocive. Fetița mea nu a început încă să vorbească, dar suntem atenți să folosim corect limba română și să nu diminutivăm fiecare cuvânt cum fac unii părinți (cum e tendința normală când comunici cu copii mici), pentru ca ea să învețe mai întâi forma de bază a acelui cuvânt.
Din familie începe educația și cred că noi ca părinți avem rolul cel mai important să îi formăm pe copiii noștri în cei șapte ani nu doar prin ceea ce îi învățăm, ci mai ales prin ceea ce facem și cum vorbim în viața noastră zi de zi.

Sursa foto: Dragoș Stoian

           Lumea modernă se axează foarte mult pe expunerea ideilor în public. Te rog să ne spui dacă, în accepțiunea ta, există o discrepanță între promovarea acestui aspect și nivelul de pregătire pe care il oferă școala actuală.

Lumea se schimbă constant și nu putem să o oprim – în ziua de azi oricine poate urca pe internet filme în care se poate exprima în mod liber, iar unii copii sau adolescenți au devenit un fel de celebrități locale sau chiar internaționale prin filmări făcute în joacă de acasă.
Poate fi un lucru foarte bun (ajută ca tinerii să se exprime și să se dezvolte, să transmită informații pozitive), dar poate fi în același timp și nociv, în sensul în care unele persoane promovează limba română stâlcită, non-valori, egoism, hedonism etc.
Viziunea mea este să luptăm împotriva acestora cu aceleași arme, folosite în mod constructiv: să creăm conținut de calitate (cum ar fi aceste interviuri) care apelează la tineri, filme pe youtube sau facebook cu informații care să propage valori sănătoase etc.
Îți dau un exemplu foarte grăitor și pentru acesta fac o paralelă: la fel ca și limba română care este uneori afectată în mod negativ de mediul online, credința românilor – creștinismul ortodox – este adesea ridiculizată și atacată de diverse persoane. La prima vedere ai spune că nu prea are cine să apere Biserica în mediul online, dar există oameni extraordinari ca Părintele Constantin Necula și Părintele Calistrat Chifan, care sunt niște oratori desăvârșiți. Dânșii au foarte multe filme devenite virale pe Youtube și Facebook în care vorbesc despre ortodoxie și despre provocările tinerilor atât cu umor cât și cu erudiție, fiind așa de charismatici încât mulți oameni care erau împotriva credinței (sau doar indiferenți) devin captivați de vorbele lor și își deschid astfel mintea și inima, pentru că acești părinți știu să comunice pe limba tinerilor.
Cât despre școală, ea se axează totuși pe noțiunile de vorbire, dar sistemul este depășit și are nevoie de un mod de predare mai proaspăt, mai interactiv și mai distractiv pentru a ajuta copiii să învețe cu mai mare placere.

            Cine crezi că este vinovat de ignorarea continuă a limbii române?

Nu cred ca are sens să căutăm vinovați, ci responsabili. NOI suntem responsabili în primul rând, pentru că putem fi modele mai bune pentru ceilalți. Fiecare dintre noi poate contribui la dezvoltarea limbii române și chiar a României, prin exemplul personal. De fapt, dacă stăm să ne gândim bine, limba nu este atât de mult ignorată – uite că există initiativa ta care aduce în prim plan aceasta problemă într-un mod pozitiv, deci mai sunt și oameni care fac ceva în privința asta.

           Dragoș, ție ti se întâmplă să greșești în ceea ce privește scrierea și vorbirea? Cum corectezi acest lucru? Ne poți da un exemplu de astfel de situație?

Bineînțeles! Greșesc și eu ca orice om și sunt mereu deschis să primesc feedback, pentru că uneori pur și simplu nu îți dai seama. Pot să dau un exemplu de la ultimul meu curs de vorbit în public: un participant mi-a spus că ar fi mai bine să spun ”Acea persoană e bună ca vorbitor”, în loc de ”ca și vorbitor” (cum spusesem eu).

           Te rugăm să adresezi un mesaj sau un îndemn cititorilor noștri.

Dezvoltați-vă continuu, viața este o creștere fără oprire! Dar faceți acest lucru fără a fi perfecționiști, acest lucru ne blochează de cele mai multe ori. Atunci când greșiți (fie că vorbiți, fie că scrieți), recunoașteți, corectați și treceți mai departe. Nu vă temeți de greșeli, ele sunt cele din care putem învăța cel mai mult, dacă știm cum să le folosim.

Îți mulțumim Dragoș pentru participare și îți urăm succes în orice proiect îți propui!

Capitolul de astăzi ne atrage din nou atenția asupra folosirii corecte a limbii române, atât în scris, cât și vorbit. Ne apropiem cu pași repezi de finalul campaniei, însă mai avem materiale pregătite pentru voi. Vă invităm să fiți alături de noi, pentru a vedea și alte domenii și proiecte în care limba română are o importanță de necontestat.

Share This:

Cap. 25- Limba română este importantă, ne spune acest lucru chiar un tată! Taticool!

Capitolul 25 ne aduce o părere sinceră venită din partea unei persoane cunoscute în mediul online. Blogger, antreprenor și tată, Dan Cruceru este în mod cert o voce atunci când vine vorba despre expunerea părerilor în mod public. L-am invitat așadar pe Dan Cruceru să ne răspundă câtorva întrebări cu privire la subiectul campaniei noastre Corect Românește, drept pentru care pe voi vă invităm la lectură!

Sursa foto: Dan Cruceru

Bună ziua, domnule Dan Cruceru, vă mulțumim pentru că ați acceptat invitația noastră! Vă rugăm să ne spuneți, pe scurt, câteva cuvinte despre activitatea dumneavoastră.

Sunt deținătorul brandului Taticool. Sub această umbrelă, se regăsesc: blogul Taticool– experiențele mele de tată, rubrica săptămânală Taticool în cadrul emisiunii Vorbește Lumea de la Pro tv, canalul de youtube cu același nume, paginile de facebook și Instagram Taticool și, nu în ultimul rând, un magazin fizic și online- Taticool Shop– prin care import, distribui și comercializez exclusiv în România o serie de produse premium pentru copii.

Vă rugăm să ne spuneți cât de mult contează limba română pentru dumneavoastră în viața de zi cu zi (profesional, personal)

Este foarte, foarte importantă. Întreaga mea activitate se învârte în jurul limbii române. De la textele pe blog, la relația cu clienții, țin foarte mult ca atât eu, cât și angajații mei să folosim corect limba română.

           Pe lângă faptul că vă ocupați în mod constant de blog și de magazinul cu produse destinate copiilor, mai sunteți și părinte. Cum vedeți evoluția sistemului de învățământ de astăzi? Se mai pune accent pe limba română învățată în mod corect?

Of, ați atins un subiect care mă preocupă și mă îngrijorează foarte tare. Din păcate simt o degradare puternică a sistemului românesc de învățământ și din ce în ce mai mulți copii nu reușesc să mai folosească în mod corect limba română. De la prescurtări, la englezisme, limba folosită de copiii noștri începe să fie alta decât cea învățată de noi în școală. Și aici este vina sistemului de învățământ, dar și a părinților care nu mai insistă în folosirea corectă a limbii române de către copiii lor.

Sursa foto: Dan Cruceru

            Cum vedeți evoluția tinerilor de astăzi? Mai există ideea de documentare, de a citi, de a fi autodidact? Mai sunt necesare aceste lucruri?

Cred că tinerii de azi sunt mai degrabă autodidacți. Într-un alt fel decât eram noi, dar clar învață mult mai mult singuri, acasă, decât la școală. Își iau informațiile de pe internet, sunt preocupați exclusiv de ceea ce le place și cred că mulți dintre ei vor face performanță. Dar, trăim un paradox: acești tineri sunt din ce în ce mai puțin interesați de școală, dar au o puternică dorință de cunoaștere. Pe care, însă, și-o iau din alte surse.

           Internetul, dispozitivele electronice versus carte tipărită. Ce alegem? De ce alegem în acest fel?

Dacă vorbim despre copii, clar lucrurile s-au schimbat. Un puști va prefera internetul și telefonul mobil. Eu ador mirosul cărților, dar… sunt de modă veche. Nu pot să mă opun introducerii tehnologiei în viața copilului meu. În occident, sunt școli care au eliminat hârtia. Acasă la noi, e un amestec între vechi și nou. Sophia are cărți de povești, dar adoră să descopere și lumea virtuală.

          Este mediul online responsabil în vreun fel de problemele ce apar la nivel de utilizare corectă a limbii române scris-vorbit?

Nu știu dacă poți spune că mediul online e responsabil de ceva. Mediul online este așa.. o chestie mare, multiplă, dar anonimă. Individual, fiecare utilizator sau creator de conținut poate fi făcut responsabil de ceva, dar nu toți la grămadă. Eu pot să-ți spun că, în ceea ce mă privește pe mine, în calitate de blogger, insist să scriu foarte corect în limba română și să încerc să educ prin exemplul meu.

Sursa foto: Dan Cruceru

Scrierea în mediul online: cu sau fără diacritice? Este mai importantă informația decât forma în care este prezentată aceasta?

100% cu diacritice. Tot ce scriu are diacritice. Așa toată lumea va putea citi exact cuvântul pe care am vrut să-l scriu, și nu altul.

Care sunt modalitățile prin care putem salva limba română? Are aceasta nevoie să fie salvată sau de fapt suntem doar câțiva care văd anumite probleme?

Limba română evoluează. Din totdeauna s-a întâmplat asta. Eu nu văd o problemă dacă vor fi introduse în DEX cuvinte noi. Problema apare la cum o scriem. Și aici, repet, atât profesorii, cât și părinții trebuie să-i învețe pe copii că e cool să scrii corect gramatical. Astfel cei din jurul tău vor înțelege că ești un tip deștept.

           Dumneavoastră vi se întâmplă să greșiți în ceea ce privește utilizarea limbii române? Cum remediați aceste situație?

Din păcate, îmi mai scapă și mie greșeli. Foarte rar, pentru că am absolvit, totuși, două facultăți umaniste și, de când mă știu, sunt cu pixul în mână. Sunt jurnalist de profesie, așa că a scrie corect era o obligație de serviciu. Totuși, când greșesc, nu ezit să recunosc și să corectez urgent.

            Dumneavoastră încercați, prin activitatea avută, să îndrumați, să corectați, să constituiți un exemplu pentru persoanele care vă urmăresc?

Așa cum am menționat anterior: da, insist să scriu corect în limba română și îi îndemn pe toți cei care mă citesc să facă la fel.

           Vă rugăm să adresați un mesaj sau un îndemn cititorilor noștri, cu referire la subiectul campaniei.

Cool este să scrii corect românește! Astfel cei din jurul tău nu vor avea ocazia să te apostrofeze cu LOL sau OMG. Dar, cu siguranță, îți vor da un mare LIKE și un WOW!

           Vă mulțumim, domnule Dan Cruceru și vă urăm succes în proiectele dumneavoastră viitoare!

Încheiem un nou capitol al campaniei noastre, având la îndemână o părere nouă și idei clare, trasate chiar cu ajutorul cuvintelor. Limba română este importantă și iată că fiecare interviu ne-a adus în vedere acest răspuns. Vă așteptăm cu un nou capitol, la fel de interesant și educativ, dar până atunci, dacă acest material v-a fost pe plac, nu ezitați să îl distribuiți!

Share This:

Cap. 23- Când limba română întâlnește oameni pasionați de carte!

Discutăm în această veritabilă zi de iarnă cu fondatoarea unei comunități al cărei nume îți oferă o stare de bine imediată. Ama- happiness is homemade, este comunitatea pe care Ana-Maria Nicolae a creat-o și de care se ocupă în mod constant. Pe lângă aceasta, Ama scrie pe blogul ei, traduce diferite documente și cărți și, foarte important, este și o mămică dedicată. Toate aceste lucruri ne indică faptul că Ama, așa cum este cunoscută Ana Maria Nicolae, este o persoană care pune mare preț pe limba română, drept pentru care am invitat-o astăzi să ne împărtășească câteva păreri cu privire la subiectul campaniei noastre!

          Îți mulțumim Ana Maria, pentru că ai acceptat invitația noastră!

         Ai în grijă o comunitate generoasă de femei, în care subiectele sunt de foarte multe ori relaționate de cultură, carte și educație, pe lângă subiectele utilitare. Tu ești cea care a creat comunitatea, drept pentru care ne interesează dacă tu ești persoana care a dat tonul acestei tendințe educative.

Când am creat această comunitate, scopul meu a fost acela de a oferi oamenilor un colț de internet liniștit, frumos și plin de informații utile. O exprimare corectă, clară și coerentă a venit cumva la pachet cu asta și, fără să cer acest lucru în mod direct, dezvoltarea ulterioară a grupului a confirmat că dacă sădești frumosul, oamenii vor avea grijă de el.

Te ocupi în mod constant de blogul tău, acolo unde postezi mereu lucruri utile și interesante. Cât de multă importanță acorzi felului în care te exprimi pe acest blog? Dar în cadrul comunității online sau în viața privată?

Îmi petrec foarte mult timp folosind limba engleză. De aceea, mă lupt constant cu tendința de a vorbi romgleza. Când scriu pe blog sau pe social media, îmi impun să folosesc doar limba română. Și nu e neapărat vorba de estetică, ci e un mod de a mă impulsiona să găsesc exprimarea corectă în limba română, chiar și atunci când mintea mea alege o alta variantă.

Știu că adiacent comunității online Ama- Happiness is homemade, există și o mică comunitate de carte. Ne poți spune mai multe detalii despre acest grup privat?

Consider că nașterea clubului de carte a fost un pas firesc. Majoritatea membrilor grupului “mare” iubesc lectura și era nevoie de un loc special pentru a discuta despre cărți. Meritul nu este al meu aici, ci a acestei comunități, formate din femei frumoase și inteligente.

          Devin grupurile dedicate cărților o necesitate a vieții noastre? Mai este important să citim? Ne mai ajută acest lucru? Cum?

 Înainte să fie Facebook-ul atât de popular, organizam în Timișoara întâlniri ale iubitorilor de carte (am renunțat după ce au apărut copiii). Migrarea acestor întâlniri în mediul virtual era de așteptat și chiar dacă acestor grupuri le lipsește interacțiunea fizică, au și marele avantaj de a aduna la un loc oameni din întreaga lume, care pot deschide subiecte și purta dialoguri la orice oră și de oriunde. În plus, oamenii se găsesc mai ușor așa – iubitori de carte și de lectură – și astfel comunitățile se dezvoltă mai ușor și oferă o mai mare diversitate.

           Ne influențează mediul online felul în care scriem sau vorbim? Ne influențează în bine sau în rău? Ce am putea face pentru a ne corecta sau pentru a ne îmbunătăți performanțele?

Da, ne influențează și încă mult. Dar cred că este esențial în ce cercuri te învârți și online. Dacă preferi să urmărești pagini cu conținut îndoielnic, expunerea zilnica la un limbaj sărac te va face să crezi că aceasta este limba română. E în puterea noastră sa alegem ce citim sau ce urmărim online.

           Ești de asemenea o persoană care lucrează foarte mult cu limba română, dincolo de propriu blog. Știu că te ocupi și cu traducerea anumitor elemente de conținut. Îmi poți spune, te rog, cât de mult contează ca acesta să fie tradus în mod corect?

Am tradus lunile trecute câteva cărți. Pentru mine a fost o experiență care mi-a deschis ochii din multe puncte de vedere. În primul rând, mi-am dat seama cât de grea e munca de traducător. Apoi am înțeles uriașa responsabilitate a unui traducător de a transpune în romană mesajul autorului. A traduce nu înseamnă a cunoaște cuvintele, ci de a înțelege sensul lor și de a transpune înțelesurile dintr-o limbă în alta, cu tot bagajul acela cultural pe care îl are fiecare. Iar în al treilea rând, am fost pusă în situația de a descoperi că făceam multe greșeli gramaticale – nici nu știu de unde m-am procopsit cu ele sau cum de s-au împământenit până la punctul în care nici nu le mai recunoșteam, dar ele erau acolo. Și astfel am avut ocazia să le corectez.

          De ce este important să respectăm regulile de scriere și vorbire? Cât de mult contează felul în care scriem și vorbim? Spune acest lucru ceva despre fiecare individ în parte?

Cred că a vorbi corect ține de respectul față de propria persoană și de dorința de a te dezvolta, de a avea grijă de tine.  Aș spune că e ca și cum ai avea grijă să te îmbraci zi de zi, să te speli pe față și să iți piepteni părul. Limba este un organism viu, iar faptul că acum 30 de ani erai bun la gramatică, nu înseamnă că nu mai ai nevoie să te îngrijești de felul în care te exprimi.

           Ești mamă și de aceea am vrea și părerea ta. Sistemul de învățământ pune astăzi accent pe învățarea temeinică a limbii române? Vezi vreo diferență între modul de învățare de acum și cel de acum 20 de ani, spre exemplu?

Îmi e greu să mă exprim încă din acest punct de vedere pentru că am copii mici. Ce pot spune însă, este că nu putem lăsa școlii toată grija dezvoltării vocabularului și a exprimării copilului. Acestea nu sunt lucruri care se învață în câteva minute pe zi, ci sunt lucruri care se sedimentează în timp, prin obiceiuri sănătoase. Și aici mă gândesc în primul rând la limbajul folosit în fiecare familie și apoi la expunerea la cărți și multă, multă lectură.

           Care crezi că sunt motivele pentru care greșim atât de mult?

 Cred că greșim mai ales pentru că ne grăbim. Și apoi pentru că multora nu le pasă sau nu consideră că exprimarea este importantă.

          Uneori, în cadrul comunităților online, persoanele implicate în discuții greșesc în scriere. Este normal să corectăm, sau pentru faptul că grupul nu este unul cu specific literar, ar trebui să trecem cu vederea greșala? În grupul tău cum stau lucrurile? 

Depinde ce greșeală. În primul rând, nu cred că exprimarea corectă trebuie să fie prezentă doar în grupuri cu specific literal.

Dar consider că depinde mult și despre ce greșeală vorbim. Există greșeli care se fac din grabă sau neatenție, sunt greșeli făcute în limba română de oameni care au o altă limbă materna sau care locuiesc de 30 de ani în alta țară, care au făcut școala în alta limbă.

Atât pe grup, cat și în viața reală, cunosc mulți oameni care nici liceul nu l-au terminat și care au lacune serioase de gramatică. Culmea e că de la ei am simțit deseori dorința de a învăța, de a se corecta. Ei citesc și recitesc ce scriu, iar atunci când apar greșeli e firesc sa fim înțelegători și să privim puțin dincolo de asta. De multe ori, îmi scriu în privat și îmi zic că le e jenă să scrie pe grup să nu se facă de râs… oamenii aceștia au bun simț și respect față de limbă, chiar dacă nu se exprimă perfect. Ei pot fi ajutați și ghidați cu tact.

Si apoi sunt cei care “greșesc” pentru că nu le pasă de fapt de felul cum se exprimă. Care scriu cum le vine și nu le pasă dacă cei ce citesc pot măcar descifra mesajul. Ei bine, în aceste cazuri, nu am nicio reținere de a-i corecta și de a le atrage atenția. Devine o chestie de igienă a spațiului virtual în care ne aflăm.

            Ama, ție ți se întâmplă să greșești? Dacă da, cum remediezi această situație? Ai vreun exemplu care îți vine în minte?

Da, desigur. De multe ori. Am o colecție de mesaje în care sunt corectată de cititori. Majoritatea scrise cu foarte mult bun-simț și datorită cărora chiar am avut de învățat și mi-am corectat greșeala. Si mărturisesc că am ajuns să apreciez aceste mesaje 😊

         Te rugăm să adresezi un mesaj sau un îndemn cititorilor noștri!

Să iubească limba română. Să o respecte, dar să nu se teamă de greșeli. Deseori, din greșeli învățam cele mai frumoase lecții.

        Îți mulțumim Ama, și îți urăm succes în proiectele viitoare!

Ne întâlnim curând cu noi materiale interesante, cu noi idei și cu sfaturi constructive, menite să ne ajute să respectăm mai mult limba română. Până atunci, dacă acest material v-a fost pe plac, vă invităm să îl distribuiți!

Share This:

Hai pe messenger!
Loading...